Odată planul Rusiei de a crea destabilizare majoră la Chișinău dejucat, cu ajutorul informațiilor primite de la Ucraina, președintele Maia Sandu a acceptat demisia vechiului guvern și a desemnat un nou prim-ministru, care să întărească securizarea Republicii Moldova. E o reajustare, nu o criză politică, spune expertul în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru, din cadrul Institutului Diplomatic Român.
Reajustarea s-a întâmplat acum pentru că iarna a fost aproape trecută de vechiul guvern, dar și pentru ca Republica Moldova are nevoie de un nou guvern cu alte angajamente în domeniul securității, având în vedere planurile sinistre de destabilizare ale serviciilor secrete rusești anunțate chiar de Maia Sandu, argumentează Ileana Racheru.
Schimbarea de guvern vine în acest context al informațiilor privind planul Rusiei de a destabiliza Republica Moldova. Cum ar trebui să arate mandatul noului executiv, pentru a gestiona această problemă? Pe ce trebuie pus accentul, care sunt prioritățile?
Planurile de securizare a Republicii Moldova trebuie să aibă ca obiectiv buna guvernare, întărirea instituțiilor de orice fel, atragerea de resurse umane.
Am să vă dau ca exemplu chiar armata națională a Republicii Moldova, care s-a dorit chiar a fi desființată de către ex-președinții Vladimir Voronin și Igor Dodon, pe motiv că Republica Moldova este neutră, dar are pe teritoriul său rămășițe ale fostei Armate a XIV-a (redenumita în GOTR), staționată ilegal.
În 2022, s-au făcut primele demersuri pentru revigorarea armatei, sub amenințarea directa a rachetelor rusești care au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.
Ce înseamnă însă, mai exact, această destabilizare vizată de Moscova? Care sunt instrumentele?
Rusia utilizează deopotrivă forțe politice locale (spre exemplu, Partidul Şor, BECS) care sunt finanțate atât prin off shore, cât și de mafioți locali, fugari care au interesul să răstoarne un guvern pro-european angajat pe calea reformelor în justiție, personajele locale principale fiind Veaceslav Platon, supranumit raiderul nr. 1 în CSI (fugit în Marea Britanie), Ilan Șor, ex-primar de Orhei cu afaceri în duty free (fugit în Israel), Vladimir Plahotniuc, milionar în dolari, fost coordonator de regim politic profund mafiotizat.
Toți aceștia au fost și deputați, au jonglat cu partida pro-rusă din Republica Moldova. BECS sunt deputați în actuala legislatură, care susțin deschis o orientare pro-rusă a Republicii Moldova.
Ivan Ceban, actual primar al Chișinăului, ex-membru în două partide pro-ruse (comuniștii lui Voronin și socialiștii lui Igor Dodon), aflat în proces de reconvertire la cauza pro-europeană. Cel mai probabil, Ceban are în vedere o integrare europeană a Republicii Moldova concomitentă cu menținerea corupției locale.
Rusia are și un departament specializat în cadrul FSB dedicat relațiilor cu statelor CSI, care a fost coordonat de celebrul Beseda. De notat însă faptul că informațiile despre această coloana a V-a au devenit publice, că s-a aflat că Igor Dodon era Kremlinovici al serviciilor secrete rusești și că același departament a anticipat eronat că armata rusa va prelua Kievul în câteva zile.
Rusia mai trimite în Republica Moldova politehnologi, pentru campaniile electorale ale partidelor pro-ruse, finanțează inclusiv partide și mișcări unioniste.
Are două tactici principale: propaganda (deosebit de eficientă în Republica Moldova) și mișcările sociale. Propaganda este foarte eficientă în Republica Moldova, sondajul amintit a menționat că aproape 35% respondenți consideră că Peninsula Crimeea este parte a Rusiei.
În toamna lui 2022, Șor a finanțat prin intermediul partidului care îi poartă numele proteste menite să răstoarne regimul politic de la Chișinău.
Care a fost miza schimbării de guvern de la Chișinău? E semn de criză politică sau, din contră, de rearanjare?
Este mai mult o reajustare pornind de la următoarele considerente:
- Guvernul condus de N.Gavriliță trebuia să fie unul pentru situații de pace în regiune, dedicat exclusiv eforturilor de reformare profundă a Republicii Moldova și în special de luptă împotriva corupției, de continuare a parcursului pro-european reafirmat imediat după preluarea mandatului prezidențial de către Maia Sandu. A performat foarte bine în domeniul integrării europene. Neașteptat de bine, completând în timp record formularul pentru obținerea statutului de candidat. A scos Republica Moldova din izolarea internațională în care o plasase ex-președintele Dodon.
- A fost însă un guvern care s-a confruntat cu cele mai multe crize complexe de după 1992 (anul în care a avut loc conflictul din Transnistria), amenințări directe la adresa securității Republicii Moldova: criza refugiaților, planurile Rusiei de a ocupa Republica Moldova, provocările din Transnistria, protestele coordonate de mafioții fugari, criza economică cu cea mai mare inflație din Europa - 30% (determinată de urmările pandemiei și consecințele războiului), criza energetică.
- Lentoarea reformelor în instituțiile de justiţie și a activității în instanțe. Niciunul dintre marii mafioți fugari, care finanţează acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova nu a fost readus la Chișinău.
- Chiar în anul alegerilor locale, PAS a scăzut foarte mult, la 23% în sondaje, pro-rușii din BECS fiind creditați cu 22%.
Trebuie însă remarcat faptul că în diverse surse de informare publică (mass-media și rețele de socializare) au apărut informații cu privire la posibile conflicte în interiorul PAS, întreținute de ministrul Andrei Spînu.
În același timp, potrivit unui sondaj de opinie realizat recent de CBS-Axxa pentru comunitatea Watchdog din RM, 40% respondenți considera că sunt furați de acesta prin scheme energetice.