Cum pot liderii europeni să cadă în capcana ”Cameron”: Federația Rusă își dorește ca noi să ne scoatem ochii unii altora - Interviu Video

Cum pot liderii europeni să cadă în capcana ”Cameron”: Federația Rusă își dorește ca noi să ne scoatem ochii unii altora - Interviu Video

David Cameron a tot vorbit despre neajunsurile UE, până când s-a trezit cu țara sa ieșită din UE și vedem acum consecințele negative pentru Marea Britanie. Iar de euroscepticism profită din plin Federația Rusă, care și-ar dori ca statele UE să își scoată reciproc ochii.

La ultimul Consiliu European, finalizat cu un acord ”istoric”, a părut că se coagulează un nou grup, în jurul premierului Olandei și care a negociat direct și în cerc restrâns cu polul de putere cel mai vizibil: Franța (Macron) și Germania (Merkel).

Cei doi lideri, președintele francez și cancelarul german, au fost artizanii noului fond de relansare a economiilor naționale afectate de criza pandemică, din care o parte o reprezintă fonduri nerambursabile – iată noutatea și mărul discordiei.

Cele cinci state așa-numite frugale, adepte ale unui culturi spartane, cumpătate, și ale unei urmăriri mai precise a cheltuielilor – Olanda, Austria, Danemarca și Suedia, inițial, cu alăturarea Finlandei pe traseu, au reușit să obțină o diminuare a sumei pe care Comisia se angajează să o împrumute în nume propriu, pentru a sprijini refacerea economiilor naționale: 390 de miliarde de euro (nerambursabile), față de 500, cât au propus inițial Franța și Germania.

Despre cum arată echilibrul de putere în Uniunea Europeană am vorbit cu europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, într-un interviu pentru Spotmedia.ro.

În dialogurile noastre de anul trecut, vorbeam despre o Europă a cercurilor concentrice. Pandemia a schimbat puțin perspectiva, dar se vorbește despre poli de putere în UE. Am vorbit despre Consiliul European, unde s-a văzut un astfel de pol, în jurul premierului Olandei. Cum vedeți acest lucru? Olanda, Suedia, Austria, de-o parte  și Franța și Germania, de cealaltă parte.

S-a văzut următorul lucru: s-a văzut că Franța și Germania doresc solidaritate în Uniunea Europeană, doresc să ajute UE și pe țările UE aflate în dificultate ca urmare a crizei cauzate de coronavirus. Și acest lucru este unul foarte bun pentru întreaga Uniune Europeană.

Inițiativa de a lansa Planul europan de redresare economică de 750 miliarde de euro a venit de la Angela Merkel și Emmanuel Macron. Președintele Franței și cancelarul Germaniei s-au pus de acord, au spus: dorim să ajutăm, garantăm cu credibilitatea economică a țărilor noastre, pentru a ajuta celelalte țări aflate în dificultate.

La noi, în Europea Centrală și de Est, de obicei Polonia, ca statul cel mai mare membru nou al UE, era vârful de lance al regiunii. Vedem însă că, de când la Varșovia este un regim anti-european, și-a pierdut din influență, este tot mai izolată.

Aduceți-vă aminte, în urmă cu șase ani, premierul Poloniei devenea președintele Consiliului European, vorbim de Donald Tusk. În momentul de față, Polonia este o țară izolată pe plan european și, indiscutabil, printre statele europene noi pe plan european, Klaus Iohannis este cel mai apreciat lider european.

Motorul franco-german funcționează, Polonia este izolată, România se afirmă tot mai mult și, încă un lucru foarte important, Brexitul.

Pentru țările scandinave, pentru Olanda, Marea Britanie era un aliat foarte important în cadrul UE, între țările care vedeau în primul rând beneficiile economice ale UE și erau mai reținute privind integrarea politică. Aceste țări și-au pierdut acest aliat important și de aceea ele încearcă să se reorganizeze acum.

Sunt țări cu economii puternice, care respectă regulilele europene, economisesc, nu au deficite mari, respectă valorile europene, dar nu doresc mai multă Europă și au fost foarte reținute în privința acestui Pact european de redresare și au încercat să-l reducă ca putere.

Au fost premierii Olandei, Suediei, Danemarcei și cancelarul Austriei. Eu cred că aceste țări, cu această ocazie, au greșit.

Cu cât Uniunea Europeană este mai puternică, inclusiv din punct de vedere economic, cu atât câștigă mai mult și aceste țări. Da, ele contribuie mai mult decât primesc de la bugetul UE, dar de pe urma apartenenței lor la UE, la piața internă europeană, au mult mai mult de câștigat. O parte mare a economiei lor nu ar exista fără apartenența la piața europeană și, din păcate, în aceste țări există curente eurosceptice.

Ce mi-aș dori este ca prim-miniștrii acestor țări să fie mai curajoși în a spune oamenilor care sunt beneficiile unei Europe Unite și puternice. Să nu alerge după votul euroscepticilor.

Uniunea Europeană este casa noastră. Sigur, ca orice casă, nu este perfectă, trebuie zugrăvită, trebuie modernizată, reformată, dar beneficiile sunt, și pentru aceste țări, mai mari decât costurile.

Mi-aș dori ca premierul Olandei, Mark Rutte, sau cel al Suediei, cel al Danemarcei să nu aplice rețeta aplicată de David Cameron ani de zile: el a tot vorbit despre neajunsurile UE, s-a trezit apoi cu țara sa ieșită din UE și vedem acum consecințele negative pentru Marea Britanie.

Această narațiune a dezbinării UE a fost folosită de Rusia, chiar și de China, în această perioadă.

Adevărul este că oricine atacă Uniunea Europeană face jocul Federației Ruse. Federația Rusă își dorește o Uniune Europeană slabă, o Uniune Europeană dezbinată și își dorește ca noi să ne scoatem ochii unii altora.

Adevărul este următorul:  mereu când eu negociez pe plan european, doresc ca acordul să fie bun pentru România, dar înțeleg că atunci când negociez cu un coleg din Polonia, Portugalia, Irlanda, Germania, acordul trebuie să fie acceptabil și pentru el. La toate acordurile la care am ajuns, la finalul zilei, ne-am ridicat toți și am spus că este un acord bun.

Trebuie să învățăm și noi, ca români, că pentru a câștiga în UE nu trebuie să piardă celălalt. Nu trebuie să piardă o altă țară membră, prin apartenența la Uniunea Europeană câștigăm toți.

Când ne va fi bine nouă, probabil că Federația Rusă va fi nefericită.