Pe lângă accizele majorate și impozitele și taxele crescute de pe o zi pe alta, dar cunoscute măcar în momentul publicării ordonanțelor în Monitorul Oficial, Guvernul PSD-PNL a mai pus în practică, în ultimii doi ani și jumătate, o schemă de scos bani, zi de zi, din buzunarele și conturile românilor.
Taxa se numește inflație și, prin intermediul ei, practic fără vreun anunț public și fără să fie schimbat ceva în Codul Fiscal, Guvernul s-a asigurat că toții cetățenii – copii, angajați, pensionari, șomeri – plătesc o taxă ce nu poate fi evitată.
„România, campioană în Uniunea Europeană”.
În mod normal, un titlu precum cel de sus ar trebui să ne bucure. Doar că este vorba de un nedorit record: România este campioană în Uniunea Europeană la... inflație.
În luna februarie, în timp ce rata inflației a scăzut per ansamblul UE la 2,8%, România se menține pe primul loc, cu 7,1%. Pentru un tablou complet, trebuie spus că cele mai scăzute rate ale inflației în rândul statelor UE vin din Danemarca și Letonia, doar 0,6%.
Procentele nu reușesc, însă, să descrie complet tabloul sumbru prin care banii din buzunarul românilor și-au pierdut valoare, constant, în ultimii doi ani și jumătate.
În ciuda anunțurilor triumfaliste de la Guvern, în realitate, orice român care merge la piață sau la magazin pentru a face cumpărături știe că prețurile la multe produse, inclusiv alimentare, aproape că s-au dublat față de luna noiembrie 2021, lună în care, sub patronajul președintelui Klaus Iohannis, PSD și PNL au bătut, din nou, palma și s-au instalat la guvernare. Atunci a început dezmățul pe banii românilor.
Schema prin care statul a alimentat și alimentează în continuare inflația
Pentru că risipesc tot mai mulți bani pe pensii speciale, agenții noi, scheme de ajutor de stat direcționate politic și salarii de mii de euro pe lună pentru sinecuriști și tot felul de alte privilegii, PSD și PNL au nevoie de cât mai multe încasări la buget.
Pentru asta, pe lângă introducerea de noi taxe (precum „taxa pe boală”) și majorarea celor existente, statul a repornit tiparnița și pompează bani noi în economie.
În ultimul an, masa monetară a României a tot crescut și crescut. Plus 64 de miliarde de lei față de anul trecut, din care 19 miliarde de lei doar în luna decembrie. Cu alte cuvinte, pe final de an, PSD și PNL au pompat la greu bani în economie.
Doar că acești bani nu sunt acoperiți de bunuri și servicii în economie, în condițiile în care activitatea economică a încetinit în România din cauza creșterii taxelor și a cheltuielilor statului.
Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei: „România este una dintre cele șase țări din UE care au înregistrat o scădere a PIB-ului în ultimul trimestru al anului trecut. De ce? Pentru că, în ultimii doi ani, marile avantaje economice ale României au fost aproape complet distruse.
Regimul microîntreprinderilor care a activat mult dinamism antreprenorial a fost decimat. Era un regim nebirocratic, simplu și clar, de taxare redusă pentru întreprinderile mici. Acum, zeci de mii de microîntreprinderi au fost închise.
Iar politicienii PSD și PNL tot anunță noi măsuri care să mai închidă din microîntreprinderi. Aceiași politicieni care au mărit bugetul pentru pensii speciale la maximul lor istoric din ultimii 34 de ani. Tipăritul de bani, combinat cu îngreunatul activității economice, a dus inevitabil la inflație”.
Fiecare român a fost îndatorat cu peste 8.800 de euro
Tot pentru că nu le ajung banii ca să-și recompenseze specialii și sinecurile, PSD și PNL ne-au înglodat pe toți în datorii. Așa a ajuns fiecare român să fie dator cu 8.815 euro, din care 1.315 euro au fost adăugați doar în 2023.
În total, statul român are de plătit 168,8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproape jumătate (49%) din PIB.
Dincolo de sumele uriașe, și mai îngrijorătoare sunt dobânzile – de până la 8% pe an – la care a ajuns România să se împrumute în regimul Partidului Unic PSD-PNL.
În 2023, 2% din PIB-ul României s-a dus pe dobânzi. Ca să înțelegem mai bine cifrele, am plătit anul trecut pe dobânzi nu cu mult mai puțin decât am plătit pentru Educație.
La fel de îngrijorătoare sunt și cifrele referitoare la deficitul bugetar, care explodează oricât bagă PSD și PNL mâna în buzunarul românilor și oricât împrumută în disperare. În ianuarie 2024, deficitul este la 0,45% din PIB (în ianuarie 2023, era 0,25%). În februarie 2024, se conturează că deficitul ajunge deja la 1,6% din PIB. Ca să ne facem o idee, în februarie 2023 era 1,07% din PIB.
„Cu alte cuvinte, România se îndreaptă spre dezastru. Totul arată că Guvernul PSD-PNL va rata din nou ținta de deficit. Va fi mult mai mare nu doar față de anul trecut, ci și față de cât a promis Guvernul Ciolacu pentru 2024.
Asta, în condițiile în care trebuia să reducă deficitul bugetar anul acesta. Și, mai grav, gaura crescândă din buget e doar după două luni din anul 2024. Grosul cheltuielilor urmează, mai ales că ar trebui majorate și pensiile în luna septembrie”, spune Cristina Prună, deputat USR și candidat la europarlamentare.
Ce urmează? Impozite și taxe tot mai mari
„Nu vor crește taxele și impozitele și nici nu vor fi introduse taxe noi”.
De câte ori ați auzit acest refren de la liderii PSD și PNL pentru ca, la puțin timp, să mai trântească vreo ordonanță Guvernul PSD-PNL de modificare a Codului Fiscal, fix în direcția majorării taxelor și impozitelor?
S-a întâmplat așa și în 2022, și în 2023, ultimul val de măsuri de „ajustare fiscală” marca PSD-PNL lovind din plin salariații și antreprenorii de la 1 ianuarie 2024.
Pentru 2025 nici măcar nu se mai chinuie să mintă reprezentanții PSD-PNL. Ministrul PNL al Finanțelor vorbește de impozitarea progresivă a veniturilor - așa cum, de altfel, își dorește PSD de multă vreme -, premierul PSD zice de majorarea impozitării capitalului și și unul, și celălalt spun de majorarea/uniformizarea TVA.
Dincolo de cifrele halucinante aruncate pe piață – impozit de 25-30% pentru veniturile de peste 5.000-8.000 de lei, TVA de 21-24%, impozite locale de 2-3 ori mai mari – toate scenariile au câteva puncte comune: „Banca Mondială/FMI/OCDE/Comisia Europeană cere…”.
PSD și PNL găsesc mereu că altcineva e de vină.
De fapt, nu cere nimeni, doar că Guvernul PSD-PNL are obligația încadrării în ținta de deficit sau măcar apropierii de aceasta.
Or, potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, în lipsa unor măsuri ferme, deficitul are toate șansele să sară de 6% din PIB în 2024. Adică aproape dublu de cât ar fi trebuit să avem și substanțial mai mult de cât rezultă din calendarul de reducere a deficitului negociat.
Soluțiile corecte propuse USR
În loc să alimenteze creșterea prețurilor pentru a strânge mai mulți bani la buget și în loc să crească taxele și impozitele, împovărându-i și mai tare pe salariați și antreprenori, Guvernul poate tăia cheltuielile inutile.
USR spune „stop risipei din bani publici” de mult timp, fie că este vorba de pensii speciale și privilegii nemeritate sau de mii de posturi la stat create pentru clientela de partid, fie de instituții inutile sau cheltuieli aberante, gen cele 7-9 milioane de euro pentru palatul „împăratului” Iohannis.
Și, pentru că USR nu este PSD-PNL și punem mai mult preț pe fapte decât pe vorbe, am prezentat și soluțiile concrete pentru reformarea României: un stat mai mic, cheltuieli mai mici, taxe mai mici și un deficit bugetar controlat. De exemplu, prin bugetul alternativ pentru 2024, prezentat în decembrie 2023, USR a propus șapte măsuri liberale pentru reducerea cheltuielilor:
- înghețarea salariilor brute la stat și creșterea salariilor nete pentru toți românii prin reducerea taxării muncii
- desființarea privilegiilor, inclusiv a pensiilor speciale
- desființarea sinecurilor, inclusiv a ministerelor Familiei, Economiei și Digitalizării, a agențiilor inutile și a academiilor fictive
- desființarea schemelor de afaceri pe banii statului
- oprirea programelor pentru firmele de partid, de tip PNDL/Anghel Saligny
- limitarea creșterii cheltuielilor cu bunuri și servicii la toate ministerele (cu rata inflației)
- reducerea subvenției pentru partide la cât era înainte de regimul Dragnea.
Dacă ar fi aplicate măsurile propuse de USR, deficitul pe 2024 ar fi de 4,4% din PIB. PSD și PNL au refuzat, însă. Pentru Ciolacu, Ciucă și Iohannis sunt mai importante împărțirea ciolanului și protejarea grupurilor de interese din jurul lor, nu îi interesează cum trăiesc românii.
Tocmai de aceea, trebuie să ieșim la vot în număr cât mai mare și să nu-i lăsăm să ne fure viitorul!