Trei eurodeputate i-au transmis o scrisoare şefei forului legislativ, Roberta Metsola, şi cer o anchetă imediată pentru a stabili dacă trei colegi se fac vinovaţi de un discurs al urii în timpul unei dezbateri privind drepturile femeilor, care a avut loc marţi în Parlamentul European.
Între cei trei care sunt vizaţi de această solicitare se numără şi europarlamentarul român Cristian Terheş, despre care George Simion anunţa în februarie că va conduce lista AUR la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.
Scrisoarea a fost văzută de Politico, iar publicaţia se întreabă: „Poţi spune cam orice în Parlamentul European - dar oare poţi să scapi întotdeauna cu asta?”
Cele trei care au sesizat problema sunt Malin Björk (Suedia, grupul Stângii), Evin Incir (Suedia, Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor) şi Samira Rafaela (Olanda, grupul Renew). Ele susţin în scrisoare că cei trei colegi ai lor au încălcat regulile Parlamentului referitoare la limbajul ofensator în timpul unei dezbateri privind ratificarea Convenţiei de la Istanbul din 2011 împotriva violenţei de gen.
Ele îi cer Robertei Metsola să investigheze discursul celor trei sub acest aspect.
Cristian Terheş, Anders Vistisen (Danemarca) şi Isabella Adinolfi (Italia) "au făcut declaraţii care, în opinia noastră, constituie un discurs al urii", spun cele trei, în scrisoare.
Cristian Terheş a intrat în actualul Parlament European candidând pe listele PSD, dar el se declară ca făcând parte din PNŢCD şi este afiliat grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni din PE. Ceilalţi doi eurodeputaţi incriminaţi fac parte din grupul Identitate şi Democraţie, respectiv din PPE (Partidul Popular European).
"Toate trei am reacţionat verbal şi i-am interpelat pe aceşti vorbitori în timpul dezbaterii", au scris cele trei. "Dar suntem ferm convinse că Parlamentul European însuşi trebuie, la rândul său, să pună piciorul în prag şi să arate că nu tolerează acest tip de discurs al urii chiar în incinta sa", arată ele.
"Singurul lucru pe care îl poate face preşedintele este să le sancţioneze indemnizaţiile zilnice - dar cel mai important lucru, desigur, este să spună că au întrecut măsura", a declarat europarlamentarul de stânga Malin Björk.
Un purtător de cuvânt al Robertei Metsola a confirmat primirea scrisorii şi a adăugat: "Vom analiza acest lucru împreună cu serviciile plenului şi cu vicepreşedintele care va prezida în acel moment".
Ce au spus Terheş şi colegii săi
Cei trei eurodeputaţi de dreapta au luat poziţii incendiare, care ţin de un război cultural, la dezbaterea de marţi din Parlament.
În discursul său din plenul PE, Cristian Terheş a descris femeile transsexuale ca fiind "perverse de sex masculin". El a spus că recunoaşterea legală a existenţei femeilor transsexuale este "cea mai mare ameninţare la adresa femeilor" şi a făcut o paralelă între bărbaţii care se identifică drept femei şi bărbaţii care se identifică drept maşini.
Scrisoarea adresată Robertei Metsola susţine că acest comentariu a fost "direct transfobic şi constituie un discurs al urii pe baza sexului şi a orientării sexuale".
Terheş a declarat pentru publicaţia citată că nu a primit o copie a scrisorii. "Orice lege care permite ca un bărbat să fie recunoscut ca femeie, doar pentru că aşa pretinde, este o ameninţare gravă şi o formă de violenţă împotriva femeilor. Voi lua cu plăcere atitudine pentru a proteja adevărul şi femeile de această formă gravă de violenţă promovată de ideologia agresivă de gen", a adăugat europarlamentarul român.
În discursul său, Anders Vistisen - eurodeputat de extremă dreapta din partea Partidului Popular Danez - a acuzat influenţa islamului pentru violenţa împotriva femeilor din ţara sa, părând să-i acuze pe musulmani de "multe exemple de crime şi violuri".
Imediat după aceea, europarlamentarul Renew, Samira Rafaela, care este femeie de culoare şi una dintre autoarele scrisorii, a luat cuvântul în hemiciclu, spunând: "Acest tip de discurs poate favoriza agresivitatea şi atacurile faţă de oameni care au, de exemplu, un trecut de imigranţi".
Rafaela a îndemnat-o pe Heidi Hautala, vicepreşedinte al Parlamentului, care prezida dezbaterea, să "analizeze această chestiune". Hautala a răspuns că "s-ar putea face referire la o regulă internă privind comportamentul respectuos al deputaţilor şi daunele aduse reputaţiei Parlamentului".
Autoarele scrisorii au susţinut că remarcile lui Vistisen au fost un "exemplu clar de discurs al urii" bazat pe etnie şi religie.
Într-un e-mail către Politico, Vistisen şi-a apărat discursul ca fiind "bazat pe fapte" şi a declarat că le va prezenta "cu plăcere" şefei Metsola. "Nu am auzit nimic oficial de la administraţia Parlamentului European şi nici de la preşedinte", a mai scris el.
La aceeaşi dezbatere din plen, Isabella Adinolfi, eurodeputat din partea Forza Italia, partidul lui Silvio Berlusconi, a vorbit despre italiencele agresate sexual de pakistanezi, bengalezi, marocani sau "imigranţi africani".
"Adinolfi face o legătură sugerând că violenţa împotriva femeilor este un fenomen care există exclusiv în culturile "străine", spre deosebire de propria ei cultură "italiană" sau "europeană", deşi ştim că violenţa există în toate ţările din lume" - au denunţat cele trei colege europarlamentar în scrisoare.
"Cred că este îngrozitor faptul că extrema dreaptă este atât de ipocrită, încât singurul moment în care se preface că îi pasă de drepturile femeilor este atunci când se pot folosi de drepturile femeilor pentru a lovi minorităţile", a comentat eurodeputatul Björk pentru Politico.
"Acest atac este, prin toate mijloacele, o intimidare din partea colegilor verzi şi de stânga. Violenţa şi fanatismul de care dau dovadă aceşti colegi nu fac decât să dăuneze Europei" - a declarat în replică Isabella Adinolfi.
Şi alţi eurodeputaţi au reacţionat ferm după dezbatere. Parlamentarul francez din Renew Irène Tolleret a declarat că "a fost monstruos".
Europarlamentarul Pierrette Herzberger-Fofana, o femeie de culoare din grupul Verzilor, s-a declarat "stupefiată" de cuvintele pe care le-au folosit cei trei şi este de părere că ar trebui să fie sancţionaţi.