Premierul Nicolae Ciucă și miniștrii și liderii social-democrați anunțau, la finalul lunii octombrie, că Bruxelles-ul a fost de acord cu înlocuirea plafonului de 9,4% din PIB în ce privește costul pensiilor, prevăzut în PNRR, cu un alți indicatori care să țină cont de studiul Băncii Mondiale și de disciplina fiscală. Însă se pare că lucrurile nu stau deloc așa.
„Am discutat şi aspectul ajustării a o serie de jaloane şi ţinte, astfel încât ele să fie realizabile până în anul 2026. Este de foarte mare interes capitolul pensii.
Am discutat specific acest aspect, am prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii şi am convenit că este posibilă înlocuirea acestui indicator cu altul, care să ţină cont de studiul Băncii Mondiale şi de un indicator de disciplină financiară”, anunța pe 27 octombrie premierul Ciucă, precizând că vorbește la acel moment de „o discuție de principiu” cu președintele CE, Ursula von der Leyen.
Surse din cadrul Comisiei Europene au precizat însă vineri că Bruxellesul se așteaptă în continuare ca plafonul de 9,4% din PIB să fie respectat și că de includerea sa în reforma sistemului de pensii din România depinde aprobarea plăților viitoare din PNRR.
„PNRR-ul depus de România a fost agreat de Comisia Europeană și aprobat de Consiliul European. Acest plan conține jaloane și ținte asumate pentru diferite reforme și investiții ce trebuie făcute pentru ca plățile să fie făcute. Menținerea plafonului de 9,4% din PIB este parte asumată în planul de reformă a sistemului de pensii și modificarea actualei legi a pensiilor.
Anexa Consiliului prevede ca 'unul dintre scopurile noii legislații este menținerea costurilor cu pensiile publice stabil pe termen lung (2022-2070) la un nivel de 9,4% din PIB și să includă un sistem de frânare în cazul în care plafonul este depășit'.
Ne așteptăm ca România să continue la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul cererilor viitoare de plată”, au explicat sursele CE.
Mai mult, Comisia Europeană consideră că pensiile militare trebuie incluse în reorganizarea sistemului de pensii speciale.
„O țintă anume (215), cu termen de implementare la finalul lui 2022, e legată de revizuirea sistemului de pensii speciale, care includ și pensiile militare. Aceasta este o parte din reforma amplă a sistemului de pensii, care este un element cheie în PNRR-ul României. Atingerea acestui jalon va fi analizată în contextul celei de-a treia cereri de plată”, au mai precizat sursele.
Nu în ultimul rând, întrebate dacă Bruxellesul e de acord cu calendarul anunțat de coaliția de guvernare, ca reforma pensiilor să fie adoptată de Executiv până la 31 decembrie 2022 și apoi trimisă spre aprobare în Parlament, sursele din cadrul Comisiei au explicat că termenul de intrare în vigoare este primul trimestru al lui 2023 și că evaluarea îndeplinirii acestei borne va fi făcută în contextul plății celei de-a patra tranșe.
Așadar, este neclar la acest moment pe ce se bazează liderii coaliției când se laudă cu renegocierea PNRR-ului și eliminarea pragului de 9,4% PIB pentru pensii.
Totodată, e posibil și ca România să piardă bani europeni pentru că întârzie reforma pensiilor speciale.
Discuțiile despre desființarea acestora au creat panică în domeniile care beneficiază de acest sistem și au dus la un val uriaș de mii de pensionări, în special în Poliție, Armată și Justiție.
Premierul Nicolae Ciucă, și el beneficiar al unei pensii de serviciu de la MApN de aproximativ 215.000 de lei (în 2021, n.red.), a insistat că pensiile militare nu pot fi considerate pensii speciale.
El a reacționat vineri după-amiază la informațiile venite de la Bruxelles, insistând că nu a mințit, doar a vorbit despre alte lucruri.
Creșterea reală a pensiilor, la jumătatea promisiunilor. USR: Dacă ar fura mai puțin majorarea ar putea fi de 27%
În ultimele săptămâni, liderii partidelor din coaliție făcuseră care mai de care promisiuni de creștere a pensiilor, ba de peste 10%, ba de 15%. Însă acum se pare că s-au decis pe o majorare de puțin peste 6% a punctului de pensie, tocmai pentru că Bruxellesul nu a agreat ceea ce politicienii români au anunțat.
O primă reacție pe acest subiect a venit de la fostul ministru USR al Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, care și la finalul lui octombrie atrăgea atenția că nu există indicatorii despre care vorbește Ciucă și că declarația de atunci a premierului marchează „noi culmi de gargara”.
„Barbut cu pensii. Stop! PSD a zis că le dă 10%, PNL a ridicat miza: dă 15%. Acum s-au înțeles la 6,5%. Dacă ar fura mai puțin și ar reforma pensiile speciale ar putea crește punctul de pensie cu 27%, cât permite plafonul din PNRR.
Vorbim despre pensii. Și despre milioane de oameni care stau și asistă cum acești ageamii aruncă cu cifre.
În martie anul viitor vine termenul în PNRR și pentru jalonul care aduce adevărata eliberare a pensionarilor de tirania pixului acestor neisprăviți: un mecanism legal, fix, de creșterea pensiilor. În funcție de inflație și creștere economică. Nu în funcție de cum se scarpină Ciolacu sau Ciucă pe neuron. Creștere la dată fixă, pe statistici, ca un drept automat. USR a pus asta în PNRR pentru că vrem dreptate pentru pensionari”, a scris vineri dimineață Ghinea pe Facebook.