Faptul că Legea pensiilor speciale era cel mai dificil prag al reformelor pentru trimiterea cererii de plată nr. 3 din PNRR nu are darul să liniștească autoritățile de la București.
Părea cel mai impenetrabil punct, însă multe alte jaloane mai are de îndeplinit Guvernul – unele vechi de un an – până când să poate cere banii. 11 restanțe mai are Guvernul până să ne calificăm la următorea cerere de plată.
Ministrul Fondurilor Europene spunea pe 13 octombrie că estimează că cererea trei de plată din PNRR va fi trimisă la Bruxelles în luna noiembrie. Chiar dacă se va întâmpla asta, un lucru este clar: România nu va primi niciun euro din fondurile PNRR prevăzute a fi atrase în 2023, adică banii aferenți cererilor 3 și 4 care trebuiau depuse anul acesta.
Problema Guvernului: PNRR e în primul rând despre reforme
Potrivit regulamentului PNRR, statele membre au posibilitatea să trimită – optim- 2 cereri de plată pe an.
În calendarul negociat în 2021, cererile de plată ale României au fost propuse pentru a fi trimise la Bruxelles în martie și septembrie, astfel încât să poată fi verificate și achitate în cursul aceluiași an calendaristic.
Problema este că guvernele României nu au înțeles că plățile depind în primul rând de atingerea jaloanelor și țintelor asumate.
Exemplul cel mai clar este cel legat de cererea 2 de plată: depusă în decembrie 2022, cu întârziere de 3 luni față de calendarul propus Comisiei, cererea a fost aprobată (cu o întârziere de 9 luni față de procedura normală de 2 luni), cu o valoare diminuată cu aproximativ 500 milioane de euro față de suma solicitată.
Suma de 500 milioane euro a fost reținută din cauză că Ministerul Energiei nu a atins două jaloane – referitoare la decarbonizare și mine.
Ce se întâmplă cu cererea 3 de plată
A treia cerere de plată, cu o valoare de 3,1 miliarde de euro, trebuie însoțită de documentația aferenta îndeplinirii a 55 de ținte și jaloane. Dezbaterea politică și atenția publicului au fost concentrate pe cel mai sensibil jalon, anume intrarea în vigoare a unui cadru legislativ care să vizeze reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.
Dată fiind sensibilitatea problemei de rezolvat, atât din punctul de vedere al Guvernului de la București, cât și al Comisiei Europene, câteva precizări legate de acest jalon:
Comisia Europeană a anunțat la București că nu va considera atins acest jalon decât în momentul în care:
- va constata că autoritățile române își asumă o reformă clară a sistemului (adică nu mimează o reformă) și
- numai după ce legislația rămâne definitivă și este aplicată (adică reforma rămâne în picioare și după aprobarea Parlamentului și o eventuală pronunțare a Curții Constituționale).
Or, acest parcurs legislativ nu este nici azi finalizat, deși termenul la care reforma trebuia să intre în vigoare e depăși cu un an (termenul în PNRR este T4 2022). După modificare proiectului în Parlament ca efect al unei decizii CCR, acesta mai trebuie vizat de președinte, iar noua formă încă mai poate fi atacată la CCR.
În plus, nu este clar dacă Comisia va considera că egalizarea vârstei de pensionare la magistrați în următorii 39 de ani chiar respectă conceptul de ”reformă reală”.
Află care sunt cele 11 restanțe în contul cererii 3 de plată PNRR pe Curs de Guvernare