Un partid care are un scor la jumătate din maximul istoric trebuie să facă o schimbare. Nu vom putea să redevenim un partid relevant decât prin schimbare obiectivă. USR s-a îmbolnăvit de modul în care funcționează partidele în România. Este direcția care ne duce spre 5%, afirmă Cătălin Teniță, candidat la alegerile pentru președinția USR.
În intervalul 6-10 iulie 2022, are loc primul tur al alegerilor pentru preşedinţia USR. Şeful partidului va fi ales prin votul tuturor membrilor
USR are nevoie să se poziționeze ca un partid de soluții. Nu poți să fii în același timp un bun competitor și arogant, afirmă Cătălin Teniță într-un interviu acordat spotmedia.ro. "Oamenii au crezut că partidele câștigătoare ale mișcărilor din 2016-2019 îi vor reprezenta cu demnitate și onoare. PNL a pactizat cu PSD, iar USR este prins acum într-o dispută de privit buricul propriu".
Cătălin Teniță avertizează că, în lipsa unui mesaj de schimbare, plecările din USR vor continua. "Nu vom putea să redevenim un partid relevant decât prin schimbare obiectivă."
Sunteți singurul dintre candidații înscriși în competiția pentru președinția USR care a trecut deja printr-o formă de validare internă, acele alegeri primare, organizate în cadrul platformei Curaj. Cum vă explicați că l-ați învins pe dl Coliban?
Mi se pare că eu mi-am dorit mai mult victoria. Cred că misiunea mea politică la momentul acesta este să lupt foarte mult pentru reconstrucția partidului și chestia asta o simt, pur și simplu, la nivelul stomacului.
Allen are și extraordinar de multă treabă în zona primăriei și poate foarte mulți au perceput acest lucru ca fiind un dezavantaj, dacă ar fi ales președinte.
Noi, Curaj, încercăm să fim o echipă foarte omogenă în care contează mai puțin partidul din care a venit fiecare, dar e posibil să existe totuși încă anumite falii pe fostele partide. Să nu ascundem sub preș chestia asta.
Ce șanse vă acordați în condițiile în care, iată, prin candidatura dvs din partea Curaj, alegerile redevin USR vs PLUS?
Curaj reprezintă singura opoziție internă la actuala putere. Mai ales când o parte din leadership-ul fostului PLUS a plecat sau preferă să nu se implice, singura metodă de a veni cu idei noi și de a forța schimbarea vine din partea Curaj.
În perioada scurtă de alegeri preliminare, mulți oameni din PLUS și din USR au venit spre noi, exact cu necesitatea unei schimbări majore pe trei direcții.
1.O curățenie din partid;
2.Percepția că noi nu mai slujim cu atât de multă tărie electoratul care ne-a dat votul;
3.Percepția că avem o atitudine autosuficientă, prea puțin empatică și prea arogantă în raport cu temele generale ale societății și modul de dialog cu ceilalți participanți la sfera publică.
Ce înseamnă curățenie? Excluderi?
Nu, tocmai, cred că includerea ar fi curățenia. Ne-am îmbolnăvit de modul în care funcționează partidele în România. De foarte multe ori, ele sunt clientelare, iar o anumită tabără preia puterea și o ține strânsă la piept.
Nu suntem la nivelul PSD sau PNL, dar nu vrem să continuăm în direcția asta cu tot felul de structuri în care oameni care nu sunt cu adevărat ai partidului, nu reprezintă partidul, sunt trecuți acolo cu o cotizație de 1 leu/5 lei și vin doar la vot.
Noi vrem un partid în care fiecare membru este cu adevărat membru. Nu membri falși, fictivi, adrese de e-mail sau alte parascovenii de genul asta. Noi vrem un partid câte se poate de curat.
Să nu existe sancționări pentru delict de opinie, să nu existe "nu îmi place basca ta", "pleacă mai încolo sau nu te acceptăm în partid pentru că știm că o să fii cu ceilalți".
Este direcția care ne duce spre 5%.
Ați spus membri fictivi. Din cauza lor ați putea pierde?
Da, este foarte posibil ca aceste proceduri nestatutare și nelegale să afecteze rezultatul alegerilor.
Eu sper ca membrii de partid adevărați, care și-au dat multe ore din timpul familiei lor pentru a încerca să schimbe ceva în România, să fie în număr suficient de mare încât să contrabalanseze această tendință de a genera membri virtuali.
Într-adevăr, USR nu mai slujește electoratul?
Percepția e că nu mai slujește temele pe care le-am susținut cu tărie în perioada 2017-2020. Unele lucruri au evoluat de atunci, dramatic.
Modul în care noi discutăm și punem pe masa publică anumite teme nu mai este atât de pregnant, nu mai vorbim suficient de statul de drept și de independența Justiției, nu vorbim cu destul de multă relevanță de limitarea influenței serviciilor secrete.
Acum avem tema asta, dar doi ani nu am fost suficient de activi, ba am trimis niște persoane care nu au luptat foarte mult în comisiile de specialitate, nu am contestat rapoartele anuale ale serviciilor, care sunt practic un fel de glumă la adresa societății civile.
Anumite teme cu care noi am încercat să câștigam electoratul nu au fost suficient de rulate ulterior.
Cum a fost luată decizia desemnării reprezentanților USR în comisiile SRI și SIE?
Leadership-ul parlamentarilor a făcut o propunere de structurare pe comisii, în funcție de preferințele fiecăruia, dar nu știu dacă au fost mai mulți pe acea comisie și cum s-a ajuns la acea structură.
Deci nu au fost dezbateri în partid pe tema asta?
Nu.
Și ați mai spus de autosuficiență. În ce sens?
Eu pun adesea întrebarea: voi cum ne percepeți? De cele mai multe ori, răspunsul este: mie îmi place de tine, dar în general oamenii din USR tind să dea impresia că ei le știu pe toate și noi nu știm nimic, că ei sunt curați și noi suntem hoți, că ei au soluția și noi nu vrem să o facem, deci cumva percepția asta de depărtare.
Eu cred că mai multă empatie este necesară, mai ales în momentele astea în care s-a dus să zicem „polish-ul” primei întâlniri. Ca în viață, pentru o relație pe termen lung, ai nevoie de empatie și de înțelegere și, din păcate, noi nu facem chestia asta.
Alte partide sunt cu adevărat nocive, noi suntem mai degrabă aghiasmă.
La nivel parlamentar, partidul ăsta a reușit să împingă foarte multe proiecte bune pentru societate, dar ele sunt la nivelul optimizării mărunte. Or, de fapt, la noi problemele sunt structurale. Încă n-am reușit să convingem schimbări structurale.
Ar trebui să depunem mai mult efort pe zona de fundamentare a politicilor publice, fără a avea așteptarea că putem să împingem noi înșine acum modificările structurale. USR are nevoie să se poziționeze ca un partid de soluții: îi avem pe cei mai buni specialiști în partid și în afara lui.
Lucrăm împreună niște chestii foarte bune pentru niște probleme complexe și vi le servim vouă, celelalte partide, astfel încât împreună să facem o țară mai bună. Eu cred că e nevoie și de genul asta de reprezentare în Parlament.
Nu e nevoie numai de partidul care ia cele mai multe voturi și propune din slăvi o soluție. Mai degrabă e nevoie și de un partid care spune: noi am reușit să agregăm mulți oameni și teoriile bune pe problema pensiilor sau pe probleme de mediu, ar fi asta, asta, asta. Hai să lucrăm împreună să facem treabă bună.
Nu poți să fii în același timp un bun competitor și arogant. Nu ai cum.
Trebuie să optăm: suntem ăia care îi urâm pe toți și credem că deșteptăciunea s-a născut la USR și se oprește la granițele partidului sau suntem ăia care spunem, cu un pic de smerenie, că suntem un partid de 10% poate 20%, dar asta înseamnă că mai avem încă 80% din societate pe care vrem să îi ajutăm să meargă în direcția noastră?
Cu cine să lucrați? Cu PSD și PNL care tocmai ce au măcelărit proiectul legii avertizorilor, de exemplu?
Sunt 3 niveluri. Avem chestii punctuale, în care inclusiv 2-3-4 parlamentari dintr-un partid se pot înțelege cu alţi 2-3-4 și împreună pot să meargă cu o lege. Am avut astfel de colaborări punctuale cu oameni decenți din PNL și din PSD.
Ăsta este un nivel pe care trebuie să îl stimulăm în partid, nu să venim cu teorii că cine susține alt partid dovedește că nu știu ce nebunii face. E normală colaborarea și scopul fiecărui parlamentar este să își creeze conexiuni pentru a aduce proiectele la îndeplinire.
Al doilea nivel este cel al lucrurilor în care putem crea un consens național pentru care e nevoie de colaborare dincolo de fiecare parlamentar în parte, la nivel de leadership. De exemplu, problema pensiilor sau a educației. Dacă nu înțelegem că e foarte importantă colaborarea, ne ducem naibii.
Al treilea nivel este cel în care ne este clar că suntem pe poziții complet diferite fie din motive de integritate, fie ideologic.
USR lasă în acest moment impresia că nu contează în fața unei puteri mamut. Propunerea dvs de colaborare poate să sune ciudat pentru un electorat mai radical al USR, cel mai activ.
Avem două direcții:
1.Să avem doar scandalagii care speră că la un moment dat o să aibă 50% și o să facă România după chipul și asemănarea lor, ceea ce este fundamental improbabil.
2.Să spunem: fraților, pe temele astea noi suntem intransigenți și nu o să ne mișcam niciodată, dar pe alte teme putem să venim cu mai mult know-how și vă propunem să facem așa.
Evident nu avem voturile să o impunem, dar măcar avem teoria.
Au fost în ultima vreme niște teme foarte grave pentru societatea românească a cărei reacție nu a existat. Cum vă explicați dvs această demobilizare?
Cum scria pe frontispiciu la Washington Post: democrația moare printr-o șoaptă, nu printr-o explozie.
Oamenii au crezut că partidele câștigătoare ale mișcărilor din 2016-2019 îi vor reprezenta cu demnitate și onoare. PNL a pactizat cu PSD, iar USR este prins acum într-o dispută de privit buricul propriu.
Ieșirea de la guvernare a USR a fost o eroare?
Într-o societate normală, poate ar fi fost lucrul principial de făcut. Însă ce am făcut prin, să zicem, tendințele noastre emoționale, poate chiar viscerale, de a face politică? Am lăsat din nou lupul paznic la oi.
Ați vedea revenirea USR la guvernare înainte de alegerile din 2024?
Am spus că ieșirea de la guvernare a fost o eroare. Repararea erorilor ar trebui să fie un lucru bun.
Eu cred că am putea să intrăm la guvernare cu observația că nu trebuie să intrăm la guvernare pentru funcții, ci pentru niște principii, niște soluții pentru care publicul ne-a votat.
Dacă noi am reuși să eliminăm pensiile speciale, înțelegând problema că este foarte greu să elimini pensiile militarilor fix acum, și alegeri în două tururi, o anumită integritate, o reparare a Justiției, aș spune că fără niciun dubiu merită să ne sacrificăm inclusiv puncte electorale.
Credeți că ați putea găsi o majoritate pentru așa ceva?
Cred că inclusiv colegii noștri de la PNL înțeleg acum că pe termen lung o coaliție cu PSD nu face decât să îi mănânce pe ei și să îi ducă în aceeași poziție în care ne-au pus ei pe noi.
Sunt acuma un partid la două treimi din PSD, cam cum eram noi în raport cu ei, tind să își ia șuturile guvernării, iar beneficiile guvernării să le aibă PSD.
Ar trebui să înțeleagă că ei reprezintă alături de noi acel electorat mai educat, mai independent economic, care poate să tragă țara înainte și pe zona economică, și pe zona de convergență cu valorile europene.
Cum vă raportați la REPER?
La un moment dat, se întâmplă accidente și oamenii se separă. Dar esența separației nu este una de ideologie, ci mai degrabă este una de interpretare a modului în care se întâmplă lucrurile în partid și de nemulțumirea că propunerile de modificare a culturii organizaționale la vârf au fost respinse prin majorități fixe, nu printr-o formulă de negociere.
Același Birou Național, aceleași majorități fixe veți avea și dvs.
Majoritatea din Biroul Național înțelege acum, și în discuții private chiar îmi dau dreptate, că un partid care are un scor la jumătate din maximul istoric trebuie să facă o schimbare.
Nu vom putea să redevenim un partid relevant decât prin schimbare obiectivă, mai ales în condițiile în care, da, USR va avea competiție pe zona noastră de electorat, prin REPER, poate și prin alte mișcări.
Competitori cu REPER, nu dușmani, înțeleg.
Absolut.
Cine a greșit în cazul sesizării CCR inițial? Nu au semnat cei de la REPER sau nu li s-a cerut să semneze?
A fost un concurs de orgolii în care leadership-ul nostru dorea, să zicem, cumpărarea la bucată, în timp de leadership-ul REPER dorea o anumită formă de instituționalizare a colaborării, care să genereze o previzibilitate pe termen lung. Fiecare parte, dacă privești jocul în sine, a jucat corect.
Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că percepția publică a fost de genul: fraților, dacă voi vă certați și vă ciondăniți ca niște copii la groapa de nisip în vreme ce ăștia tocmai au nenorocit o lege esențială, înseamnă că sunteți duși cu capul. A mai sucombat un pic din încrederea societății în clasa politică.
Credeți că în funcție de rezultatul alegerilor pentru șefia USR există riscul să apară noi plecări?
Da. Nu vreau să plec, nu vreau să fiu instigator de plecări, dar oamenii sunt demoralizați de lipsa unei schimbări și lipsa unui mesaj din partea leadership-ului actual că o schimbare este necesară.
Se prezintă aceleași lucruri triumfaliste, noi suntem cei mai breji, cei mai tari, singurii care o să luptăm și care o să facem și o să dregem. De fapt, ce înseamnă „noi”?
Noi înseamnă, în primul rând, membrii de rând. Dacă membrii de rând nu mai simt chestia asta, așa cum societatea civilă nu mai simte că e relevant să iasă în stradă, ce mai înseamnă „noi”?
Eu îi înțeleg pe oamenii care spun: nu mai putem, vrem să plecăm, vrem să abandonăm. Trebuie să înțelegem că schimbarea în USR este esențială pentru membrii care apoi să își recapete încrederea și entuziasmul ca să le transmită în societate, ca ea să iasă inclusiv în piețe.
Candidez pentru că am o mare compasiune pentru oamenii care în fiecare zi întreabă: noi ce mai facem? E important să găsim acea schimbare care să îi redinamizeze.