Bucureștiul va fi capitala europeană a securității cibernetice: Cum a câștigat România competiția și cine va gestiona fonduri europene de 4,5 mld euro – Interviu

Bucureștiul va fi capitala europeană a securității cibernetice: Cum a câștigat România competiția și cine va gestiona fonduri europene de 4,5 mld euro – <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu</span>

Parlamentul European a decis săptămâna aceasta înființarea Centrului Cyber al UE cu sediul la București. ”Obiectivul este clar: Să consolidăm capacitatea europeană de securitate cibernetică și poziția UE la nivel mondial ca lider în domeniul securității cibernetice”, subliniază europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan.

Publicitate

Atacurile cibernetice și criminalitatea informatică sunt tot mai numeroase și mai sofisticate în întreaga Europă. Se preconizează că această tendință va continua să crească în viitor, date fiind previziunile conform cărora 22,3 miliarde de dispozitive la nivel mondial vor fi conectate la internetul obiectelor până în 2024”, se arată pe site-ul Consiliului UE.

Având în vedere provocările specifice, UE a decis să acționeze pe mai multe fronturi în următoarele scopuri:

  • sporirea rezilienței cibernetice
  • combaterea criminalității informatice
  • stimularea diplomației cibernetice
  • consolidarea apărării cibernetice
  • stimularea cercetării și inovării
  • protejarea infrastructurii critice
Publicitate

”Oamenii trebuie să înțeleagă că viața pe Internet e exact ca viața reală. Dacă respecți regulile, dacă ești bine informat, dacă ești educat din punct de vedere al riscurilor digitale, atunci pericolele pentru tine sunt mai mici.

Dar dacă tu nu te informezi, dacă nu ești prudent, atunci poți fi vulnerabil la atacuri cibernetice, la dezinformare, la știri false. Iar aceste lucruri nu sunt deloc neimportante, pentru că, deși ți le însușești într-un mediu virtual, ele îți influențează și comportamentul din viața reală”, subliniază Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL și vicepreședinte al grupului PPE, într-un interviu acordat SpotMedia.ro, în care prezintă motivele pentru care a fost ales Bucureștiul, procedura de operaționalizare a viitorului centru și obiectivele pentru care a fost creat.

Spot: Înainte de toate, spuneți-ne câteva cuvinte despre securitatea cibernetică, din perspectiva cetățeanului obișnuit, nu atât a instituțiilor. Probabil că fiecare dintre noi s-a confruntat măcar o dată cu o problemă de acest fel, de la cele de natură financiară la cele mai puțin transparente, cum ar fi influențarea alegerilor prin intermediul postărilor online.

Fiecare dintre noi, ca cetățean, trebuie să înțeleagă că viața pe Internet este exact ca viața reală. Trebuie să existe reguli pe Internet, pe care fiecare dintre noi trebuie să le respecte. Așa cum la culoarea roșie a semaforului nu pot trece strada și trebuie să aștept culoarea verde, exact așa trebuie să existe reguli și pe Internet.

Acestea nu înseamnă în niciun fel o îngrădire a libertății noastre, ci înseamnă doar punerea prezenței noastre pe Internet într-un cadru ordonat. Iar oamenii trebuie să înțeleagă că acest cadru ordonat, aceste reguli pe Internet, îi ajută în primul rând pe ei.

Fiindcă, dacă nu există reguli, noi, ca simpli utilizatori de Internet, suntem cei mai vulnerabili în lupta cu un hacker sau chiar și cu o mare rețea de socializare care doreste să-și maximizeze profitul. Nu ai nicio șansă, de aceea e nevoie de reguli, e nevoie de transparență.

Cu cât există mai puține reguli pe Internet, cu atât noi ca utilizatori suntem mai periclitați. Toți suntem vulnerabili și e nevoie de informarea oamenilor cu privire la aceste riscuri.

Oamenii trebuie să înțeleagă că viața pe Internet e exact ca viața reală: Dacă respecți regulile, dacă ești bine informat, dacă ești educat din punct de vedere al riscurilor digitale, atunci pericolele pentru tine sunt mai mici. Dar dacă tu nu te informezi, dacă nu ești prudent, atunci poți fi vulnerabil la atacuri cibernetice, la dezinformare, la știri false.

Iar aceste lucruri nu sunt deloc neimportante, pentru că, deși ți le însușești într-un mediu virtual, ele îți influențează și comportamentul din viața reală.

Am văzut, din păcate, de prea multe ori în ultimii ani cum instigarea la ură, la violență s-a făcut pe Internet, iar ceea ce pare a fi un fenomen digital departe de tine ca simplu cetățean, prin faptul că tu ești mereu confruntat cu aceste mesaje radicalizante, îți influențează comportamentul în viața reală, te radicalizează și pe tine, și, din păcate, duce la creșterea violenței și la scăderea toleranței în societate, în viața de zi cu zi.

De aceea, este foarte important ca oamenii să înțeleagă care sunt riscurile cibernetice.

Spot: Au candidat 7 orașe europene din tot atâtea țări. Cum a câștigat România competiția pentru găzduirea acestui centru, cu ce argumente?

În primul rând, a fost vorba despre credibilitatea guvernului român din anul 2020, care a fost mult mai mare decât credibilitatea guvernelor din anii anteriori.

Ne aducem aminte că imediat după decizia Marii Britanii de a părăsi UE guvernul PSD condus de Mihai Tudose a depus o aplicație extrem de slabă pentru relocarea Agenției Europene a Medicamentului de la Londra la București. Aplicația noastră a fost printre aplicațiile codașe.

După aceea, când s-a decis înființarea Agenției Europene a Muncii, guvernul condus de premierul Viorica Dăncilă nici măcar nu a depus o aplicație, deși eram cea mai mare țară a UE care încă nu găzduia nicio instituție europeană, nici măcar sediul unei agenții europene.

Credibilitatea guvernului condus de premierul Ludovic Orban și implicarea activă au contat în primul rând.

În al doilea rând, a contat soliditatea sectorului IT în România, calitatea forței de muncă în acest domeniu, faptul că forța de muncă angajată în domeniul IT în România este incluzivă – suntem între primele trei țări ale UE ca pondere a angajaților de sex feminin în sectorul IT.

Există foarte multe companii active în domeniul securității cibernetice în România, infrastructura digitală a constituit de asemenea un avantaj.

România este pe locul trei între țările membre ale UE ca pondere a gospodăriilor conectate la Internet de viteză foarte mare.

Apoi, infrastructura directă oferită Centrului. Guvernul României a pus la dispoziție trei posibile locații - una la marginea orașului și două în centru – pentru ca instituția să poată alege ce dorește. Toate cele trei locații sunt exclusiv destinate acestui centru european. În alte state membre ale UE se puneau la dispoziție doar părți de clădire.

După aceea, infrastructura IT pentru acest centru va fi una separată – servere pe care nu trebuie să le împartă cu nimeni, special dedicate pentru ei.

Prin urmare, din aceste puncte de vedere, aplicația României a fost una extrem de competitivă.

Apoi, facilitățile oferite angajaților, în materie de acces la școli, la servicii sanitare. Guvernul României oferă și cursuri gratuite de limbă română pentru angajații din această instituție.

Calitatea vieții în București, diversitatea, oportunitățile cu caracter social oferite și faptul că Bucureștiul este în momentul de față una dintre cele mai sigure capitale europene. Acest lucru a contat în votul mai multor state europene.

De vreme ce în acest centru vor lucra cetățeni din toate tările membre ale UE, guvernele statelor membre vor să știe că ei vor lucra într-un mediu prietenos, cu facilități pentru angajați și, mai ales, într-un mediu sigur.

Spot: Cine se va putea angaja în acest centru și cum se va stabili conducerea ECCC?

Angajații vor veni din toată Uniunea Europeană. În parte, vor fi angajați care lucrează în momentul de față în instituții europene, de vreme ce acest centru își propune să coalizeze toate eforturile făcute de UE până acum în domeniul securității cibernetice.

Conducerea efectivă va fi formată dintr-un consiliu de conducere, cu un președinte și un director executiv. Din consiliul de conducere fac parte câte un reprezentant al fiecărui stat membru al UE și 2 reprezentanți ai Comisiei Europene.

Aceștia sunt experți în domeniul respectiv, vor avea un mandat de 4 ani, deci va fi o conducere stabilă pe termen lung, și ei își aleg președintele.

Deci o conducere bazată pe competență, colegială, aleasă de experți din rândurile lor.

În plus, va exista și un grup strategic, un organ consultativ format din 20 de reprezentanți ai industriei, ai sectorului privat, ai mediului academic, ONG-urilor. Aceștia vor supraveghea și vor contribui la activitatea centrului. Deci oameni care nu sunt efectiv angajați, care vin din afară, care au expertiză în domeniu și care vor asista centrul în îndeplinirea misiunilor sale.

Spot: Spuneți-ne câte ceva și despre principalele activități ale Centrului - cu ce se va ocupa, care sunt obiectivele propuse și, mai ales, care vor fi beneficiile, pentru UE, pentru statele membre și pentru cetățeni. Ce așteptări să avem de la ECCC?

Până acum știm ceea ce este inclus în Regulamentul adoptat săptămâna aceasta și anume că pe lângă înființarea acestui centru va fi înființată o rețea de centre naționale de coordonare pe securitate cibernetică în fiecare stat membru al UE, rețea ce va fi coordonată, condusă, de acest nou centru de la București.

Obiectivul său este să adune toată expertiza existentă până acum la nivelul instituțiilor europene într-un singur loc și să coordoneze munca de combatere a atacurilor cibernetice în toate statele UE, împreună cu autorități naționale.

Obiectivul este clar: Să consolidăm capacitatea europeană de securitate cibernetică și poziția UE la nivel mondial ca lider în domeniul securității cibernetice. Bucureștiul va deveni practic un fel de capitală europeană a securității cibernetice.

Acest centru va gestiona, de asemenea, fondurile europene alocate securității cibernetice din programele Europa Digitală și Programul Orizont Europa (programul mare de cercetare al UE). Vor exista, din aceste două programe, 4,5 miliarde euro fonduri europene pentru securitate cibernetică în următorii ani și acești bani vor fi gestionați de către centrul de la București.

El va sprijini, de asemenea, sectorul privat, în special IMM-urile, start-up-urile din domeniu. Prin expertiză tehnică, prin facilitarea accesului la finanțare, în special la aceste 4,5 mld, și prin acces la piață. Va contribui la întâlnirea dintre oferta de produse pe securitate cibernetică și cerere.

Spot: Când își va putea începe activitatea ECCC? Care sunt pașii următori?

Săptămâna aceasta Parlamentul European a adoptat Regulamentul privind înființarea centrului, regulament care confirmă orașul București ca sediu al acestui centru.

Acum autoritățile de la București trebuie să accelereze procesul de operaționalizare, de vreme ce acum sunt cunoscute cerințele, exigențele de la nivel european.

În România, de operaționalizarea acestui centru se va ocupa un grup de lucru interministerial, sub conducerea Ministerului Finanțelor și a Ministerului Cercetării. Acest grup de lucru va identifica practic măsurile necesare operaționalizării centrului și va elabora, pregăti spre aprobare, cadrul legislativ necesar.

Repet: Acum știm ce avem de făcut, deoarece acum a fost adoptată legislația la nivel european. Și chiar săptămâna aceasta ministrul Finanțelor a anunțat că în luna iunie va avea loc la București o misiune a Direcției Generale pentru Rețele de comunicare și tehnologie din cadrul Comisiei Europene (sunt colegii din CE responsabili), misiune în vederea operaționalizării centrului.

Comisia Europeană va veni la București în luna iunie și împreună cu Guvernul României se vor stabili următorii pași.

Iată intervenția mea din plenul Parlamentului European despre înființarea Centrului European pentru Securitate Cibernetică la București:Înființarea, crearea Centrului European pentru Securitate Cibernetică este o veste foarte bună. Prin crearea acestui centru vom întări capacitatea Uniunii Europene de a se proteja împotriva atacurilor cibernetice. Vom sprijini de asemenea industria, toți actorii din sectorul privat care contribuie la securitatea cibernetică a Uniunii Europene. Acest centru va fi un mare sprijin pentru ei.Prin procesul de digitalizare din ultimii ani am trăit cu toții noi provocări. Acum este momentul să trecem la nivelul următor. Avem în Uniunea Europeană peste 600 de centre care se ocupă de securitate cibernetică. Acum este momentul să aducem toate aceste resurse la un loc - contribuția sectorului privat, cercetarea, expertiza de la nivelul autorităților publice, și să facem din Uniunea Europeană un lider în materie de securitate cibernetică.Sunt încântat că Bucureștiul a fost ales drept gazdă a acestui nou centru pentru securitate cibernetică. Este un câștig pentru România și este un câștig pentru Uniunea Europeană.Candidatura depusă de România a fost considerată de statele membre cea mai bună, cea mai potrivită candidatură.Aș dori să mulțumesc tuturor autorităților din România, noua țară gazdă a acestui centru, pentru întreaga lor contribuție, precum și Guvernului României din anul 2020 condus de prim-ministrul Ludovic Orban. Alegerea pentru România este o alegere foarte bună. Există foarte mulți lucrători talentați în acest domeniu și România a fost un lider în a genera start-up-uri, noi companii de succes în acest domeniu.Aș dori să mulțumesc tuturor statelor membre pentru faptul că au dat României această șansă. Sunt sigur că decizia de a aloca acest sediu României se va dovedi a fi un succes.Vă mulțumim!

Publicată de Siegfried Muresan pe Miercuri, 19 mai 2021

Află mai multe informații relevante pe aceeași temă:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇