Viktor Orbán a plecat, dar tensiunile din interiorul Uniunii Europene nu dispar odată cu el. Dimpotrivă, întrebarea care se conturează acum la Bruxelles este cine îi va lua locul în rolul de lider incomod, capabil să blocheze decizii-cheie.
O analiză Politico Europe arată că există deja câțiva candidați evidenți.
Schimbarea vine într-un moment sensibil pentru UE, care are nevoie de unitate pentru adoptarea sancțiunilor, bugetelor și altor decizii ce necesită în continuare unanimitate. În acest context, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sugerat deja modificarea regulilor de vot, pentru a evita blocajele de tipul celor generate de Budapesta în ultimii ani.
Un model politic care „s-a prăbușit”
Ani la rând, Viktor Orbán a folosit dreptul de veto pentru a bloca inițiative majore, în special sprijinul UE pentru Ucraina. După înfrângerea severă din alegeri, el va fi înlocuit de Péter Magyar, perceput ca fiind mai deschis colaborării cu Bruxelles-ul.
Există speranța că această schimbare va facilita consensul. „Impresia mea este că modelul politic de a fi un perturbator sistemic și structural s-a prăbușit odată cu înfrângerea severă a Fidesz în alegeri”, a declarat un diplomat european.
Totuși, dispariția lui Orbán de la masa Consiliului European nu garantează o perioadă liniștită. În continuare există lideri dispuși să joace un rol similar sau, cel puțin, să complice negocierile pe dosare sensibile.
Robert Fico, posibilul continuator al veto-ului
Primul nume indicat este cel al premierului slovac, Robert Fico, aliat constant al lui Orbán în blocarea sancțiunilor împotriva Rusiei și în negocierile privind sprijinul pentru Ucraina.
Fico a avertizat recent că ar putea bloca fondurile europene destinate Kievului, în valoare de 90 de miliarde de euro, dacă Ungaria nu o mai face. „Sunt interesat să fiu un actor constructiv în Uniunea Europeană, dar nu în detrimentul Slovaciei”, declara el vara trecută.
Deocamdată, rămâne de văzut dacă își va duce amenințarea până la capăt. În trecut, liderul slovac a făcut un pas înapoi în momente-cheie și a susținut, în final, pozițiile comune ale UE.
Andrej Babiš, „Trump-ul ceh”, tot mai vocal
Un alt potențial factor de blocaj este premierul ceh, Andrej Babiš, un miliardar populist care a adoptat deja unele poziții apropiate de cele ale lui Orbán.
El a cerut, alături de Budapesta și Bratislava, derogări de la sprijinul financiar acordat Ucrainei și a criticat politicile climatice ale UE, susținând că schema certificatelor de carbon afectează industria cehă.
Diplomații europeni nu se așteaptă ca Babiš să blocheze sistematic deciziile, dar anticipează că va fi „dificil pe anumite dosare”, mai ales atunci când acestea contravin direcției dominante din UE.
Giorgia Meloni, între pragmatism și ideologie
Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei, este văzută ca un caz mai complex. Deși provine din aceeași familie politică precum Orbán, ea a adoptat, în general, o abordare pragmatică în relația cu Bruxelles-ul.
În loc să blocheze deciziile, Meloni a încercat să construiască alianțe, inclusiv cu lideri precum Mette Frederiksen, pentru a influența politicile UE, în special pe tema migrației.
Totuși, există semnale că ar putea juca uneori un rol apropiat de cel al fostului premier ungar. „La ultimul Consiliu European, singura persoană care a fost de acord cu Orbán a fost Meloni. Se vede că există o legătură ideologică între ei”, a spus un diplomat european.
Revenirea lui Janša ar întări tabăra populistă
În Slovenia, fostul premier Janez Janša ar putea reveni la putere după alegerile recente, în funcție de negocierile pentru formarea guvernului.
Considerat un „mini-Trump”, Janša ar întări tabăra populistă din UE. Spre deosebire de Orbán, însă, el a susținut ferm Ucraina, inclusiv printr-o vizită la Kiev în 2022, la începutul invaziei ruse.
Această diferență sugerează că, deși ar putea fi un lider incomod, pozițiile sale nu ar coincide complet cu cele ale fostului premier ungar.
Rumen Radev, un posibil nou punct de tensiune
Un alt nume urmărit atent este Rumen Radev, fost președinte al Bulgariei, care încearcă să revină în prim-plan printr-un nou partid.
Potrivit sondajelor, el are șanse reale de a câștiga alegerile de duminică, ceea ce ar putea complica poziția UE față de Ucraina. Radev a afirmat în trecut că Ucraina este „sortită eșecului” în războiul cu Rusia și că trimiterea de arme nu este soluția.
Declarațiile sale i-au atras o replică dură din partea lui Volodimir Zelenski, într-un schimb tensionat în 2023. „Ați spune: Putin, vă rog, luați teritoriu bulgar?”, l-a întrebat liderul ucrainean. Vizibil încurcat, Radev a avut dificultăți în a răspunde.