Declarații importante făcute de unul dintre inițiatorii proiectului:
- Împreună cu deputata USR Diana Stoica am scris legea în iunie 2021, când a fost cazul cu acel primar, nu contează partidul din care făcea parte, care avea o relație de natură sexuală cu o fată de 13 ani și, practic, o șantaja, folosind-o pentru filme porno.
- Laura Vicol (deputat PSD), șefa Comisiei Juridice, cu care e posibil să am foarte multe diferențe de opinie pe alte teme, a fost receptivă și a trecut proiectul fără probleme.
- Liberalii aveau și ei unul prin care doreau limitarea accesului la candidaturile parlamentare ale celor care săvârșiseră infracțiuni cu intenție. Acest proiect fusese depus în 2017 și, acum, încercau să ia și ei o parte din glorie.
O lege împotriva prădătorilor sexuali, scrisă de un deputat REPER și de unul USR, a primit sprijinul în comisiile conduse de PSD.
Apoi, a venit PNL, care, ca să nu rămână mai prejos, a adăugat un proiect împotriva candidaților penali în alegerile locale și generale și, astfel, camerele reunite au votat ca inițiativa cetățenească “Fără Penali în Funcții Publice” să devină lege. Două legi, mai precis.
Nu-mi amintesc să fi existat o astfel de solidaritate politică, legată de un subiect atât de evitat de politicieni până acum, cum este blocarea accesului în zonele de decizie pentru persoanele dovedite corupte și condamnate la închisoare.
Pentru a afla cum s-a ajuns aici, Spotmedia.ro a discutat cu deputatul Cătălin Teniță (REPER), unul dintre inițiatori.
Când ai depus legea în Parlament?
Împreună cu deputata USR Diana Stoica, am scris legea în iunie 2021, când a fost cazul cu acel domn primar, nu contează partidul din care făcea parte, care avea o relație de natură sexuală cu o fată de 13 ani și, practic, o șantaja și o folosea pentru filme porno. Era un caz atât de dezgustător și de atroce încât am pornit o discuție cu George Roman, de la Organizația Salvați Copiii din România și am stabilit că trebuie să facem ceva.
Am scris textul împreună cu Diana în doar câteva zile și am început să strângem semnături în Parlament, pentru a o putea depune în circuitul legislativ.
Cum a trecut de comisiile parlamentare?
În prima, cea de raport, e vorba de Comisia Juridică condusă doamna Laura Vicol (deputat PSD), cu care e posibil să am foarte mute diferențe de opinie pe alte teme, a fost foarte receptivă și a trecut proiectul de lege fără probleme. Chiar l-a îmbunătățit un pic, cu un amendament tehnic. La fel s-a întâmplat și la cea de a doua comisie de raport, cea administrativă, condusă de doamna Simona Bucura (deputat PSD).
Practic, un proiect merge în plen doar dacă primește rapoarte pozitive de la toate comisiile, dacă nu, ajunge la respingeri. Ei bine, doamna Bucura a fost foarte deschisă, la fel, a dorit să treacă proiectul, dar din păcate și, aici, o spun franc, colegii de la PNL, în acel moment conduși de deputatul Florin Roman, au avut o strângere de inimă și au început să spună că sunt tot felul de dificultăți tehnice.
Așa că, în februarie 2022, coaliția de la guvernare a decis să nu creeze încă o falie între cele două partide - PNL și PSD - și a lăsat, efectiv, proiectul în suspensie. Așa a rămas până acum.
Ce a schimbat destinul legii împotriva prădătorilor sexuali?
A apărut acest nou scandal în care un domn deputat de la PSD (e vorba de Aurel Bălășoiu, acuzat de viol și anchetat pentru relații sexuale cu minori - n.red.) a săvârșit sau e suspectat că a săvârșit și infracțiuni împotriva minorilor.
Am vorbit cu Diana și i-am propus să mergem la tribuna Parlamentului și să cerem din nou dezbaterea proiectului, pentru că avem din nou cazuri și începe să fie o chestiune endemică. Deci ne-am dus iarăși cu proiectul la doamna deputat Simona Bucura, iar ea a fost receptivă.
A trecut de comisia de administrație cu un amendament propus de PNL, care modifica formula inițială ce spunea că nu pot fi aleși în funcții publice respectivele persoane, cei de la PNL propunând să spunem că nu pot candida și să fie aleși în funcții publice anumite persoane.
De ce? Pentru a pune filtrul legal nu în momentul în care se validează rezultatul votului, ci în momentul în care se validează înscrierea pe listă a candidatului respectiv, astfel, acesta nu mai apare pe buletinul de vot.
Atunci când există două formule distincte ale aceluiași proiect de lege, e nevoie de o conciliere și, atunci, practic, proiectul s-a întors încă o dată la Comisia Juridică, să primească, de data aceasta, un raport de conciliere, astfel încât forma finală să meargă la plen.
Ședința de conciliere a avut loc ieri dimineață (11 octombrie 2022) pentru că reuniunea plenului era programată la prânz. Discuțiile de la Comisia Juridică au decurs bine.
Colegul nostru George Roman de la Salvați Copiii a luat cuvântul, a explicat de ce e nevoie de această lege și toți membrii comisiei au votat pentru. Practic, în unanimitate, Comisia Juridică și-a însușit varianta propusă de Comisia Administrativă și, în momentul acela, lucrurile trebuiau să fie încheiate. Aveam un proiect cu două rapoarte pozitive, susținut de toate partidele, deci mai rămânea formalitatea votului în plen.
Dar s-a întâmplat ceva…
Ședința de plen trebuia să înceapă la ora 11:30. La ora 11:40 am fost chemat. Eram în altă sală să susțin un proiect de lege pentru Senat. Am fost anunțat să vin repede că a apărut o problemă. Proiectul se întorsese la comisiile reunite - juridică și administrativă. Nu înțelegeam ce se întâmplă.
Într-un final, am aflat că liberalii aveau și ei un proiect prin care doreau limitarea accesului la candidaturile parlamentare ale celor care săvârșiseră infracțiuni cu intenție.
Acest proiect fusese depus în 2017 și, acum, încercau să ia și ei o parte din glorie, extinzând aria de interdicție atât la cei care candidează pentru poziții în administrațiile locale (consilieri, primari), cât și pentru parlamentari.
Astfel s-a ajuns în situația să avem două proiecte de lege, unul, propus de mine și de Diana, care stabilește interdicția de a candida a celor condamnați definitiv la închisoare în alegerile locale, iar celălalt, propus de PNL, care stabilește interdicțiile pentru alegerile parlamentare. Ambele proiecte au fost votate cu o largă majoritate.
După o serie de infracțiuni sexuale în care au fost implicați, în ultimii ani, oameni politici, preoți și funcționari publici, Parlamentul reușește să ajungă la un numitor comun și votează o lege împotriva prădătorilor sexuali.
Competiția politică îi determină pe cei de la PNL să reactiveze un proiect mai vechi și să impună interdicția de a candida în alegerile locale și generale a tuturor cetățenilor care au fost condamnați definitiv la închisoare cu suspendare sau executare, până la reabilitare.
Inițiativa cetățenească “Fără Penali în Funcții Publice”, lansată în 2017, ca o reacție la încercările lui Liviu Dragnea, președintele PSD de atunci, de a modifica prevederile legale în interesul persoanelor corupte, a devenit lege în urma presiunii publice oripilate de frecvența cazurilor de viol și abuz împotriva minorilor, dar și a unor negocieri complicate și poziționări de ultima oră ale politicienilor din coaliția de guvernare.