Grupul de experţi pentru lupta împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA) al Consiliului Europei a îndemnat România să se asigure că infracţiunile de trafic de fiinţe umane duc la pedepse eficiente şi că victimele traficului au acces la compensaţii.
Într-un raport publicat joi, GRETA notează că România a continuat să dezvolte cadrul legislativ relevant pentru acţiunea împotriva traficului de fiinţe umane.
Codul Penal a fost amendat în 2020 pentru a creşte pedeapsa minimă pentru traficul de copii, iar autorităţile au adoptat o nouă strategie naţională împotriva traficului de fiinţe umane pentru perioada 2018-2022.
Deşi salută faptul că ministrul Justiţiei i-a cerut procurorului general să prioritizeze acţiunile împotriva traficului de fiinţe umane, GRETA notează că un număr semnificativ de sentinţe sunt cu suspendare.
Mai mult, utilizarea recunoaşterii vinovăţiei pentru a obţine o condamnare diminuată sau alte înţelegeri similare le permit multor infractori să primească pedepse reduse.
GRETA consideră că procedura de recunoaştere a vinovăţiei pentru reducerea pedepsei trebuie utilizată numai în mod excepţional în cazurile de trafic de fiinţe umane şi că instanţele trebuie să se asigure că infracţiunile comise duc la pedepse proporţionale şi disuasive.
Compensaţiile acordate victimelor de instanţe sunt rareori plătite
O altă chestiune care suscită o preocupare specială este că acele compensaţii acordate victimelor de instanţe sunt rareori plătite pentru că bunurile făptaşilor nu au fost identificate sau îngheţate într-un stadiu timpuriu.
În timpul perioadei acoperite de raport (2016-2019), numai o victimă a traficului de fiinţe umane a primit compensaţie din partea statului.
GRETA face apel la autorităţile române să facă eforturi suplimentare pentru a garanta accesul la compensaţii pentru victime, în special utilizând pe deplin legislaţia privind îngheţarea bunurilor, simplificarea procedurilor pentru solicitarea de compensaţii din partea statului şi înfiinţarea unui fond folosind bunuri confiscate de la făptaşi.
De asemenea, GRETA este preocupată de practica de a face publice pe site-urile judiciare numele şi adresele victimelor traficului de fiinţe umane şi îndeamnă autorităţile române să protejeze eficient victimele şi martorii traficului şi să prevină intimidarea lor în timpul investigaţiilor şi procedurilor judiciare.
Numărul anchetatorilor și procurorilor trebuie crescut
Deşi salută existenţa anchetatorilor de poliţie şi procurorilor specializaţi pe traficul de fiinţe umane, raportul notează că numărul lor ar trebui mărit.
De asemenea, documentul subliniază necesitatea de a garanta dreptul la consiliere legală a victimelor prin asigurarea faptului că un avocat este numit imediat ce există motive rezonabile pentru a crede că o persoană este o astfel de victimă a traficului.
România rămâne predominant o ţară de origine a victimelor traficului de fiinţe umane, notează raportul GRETA, iar Germania, Italia, Spania şi Regatul Unit au fost principalele ţări de destinaţie.
