“Uite ce poate să-ți facă Poliția Română!” Moartea bărbaților torturați de polițiști ridică întrebări la care autoritățile n-au răspunsuri

La distanță de zece zile unul de celălalt, bărbații care au depus plângeri penale împotriva unor polițiști mor în condiții neelucidate.

Vestea stârnește emoție și îngrijorare în rândul opiniei publice.

Ministrul de Interne face o încercare să calmeze spiritele, dar mai mult adâncește misterul.
“Uite ce poate să-ți facă Poliția Română!” Moartea bărbaților torturați de polițiști ridică întrebări la care autoritățile n-au răspunsuri

Într-o seară de sfârșit de septembrie a anului 2017, un tânăr de 23 de ani, aflat în arest preventiv în penitenciarul din Botoșani, e găsit spânzurat în celulă. 

Fusese trimis în judecată pentru uciderea unui polițist. Crima avusese loc în gara Suceava în care victima, aflată în timpul serviciului, a fost luată prin surprindere de un atac violent cu un cuțit. 

Ioan Besa l-a înjunghiat în mod repetat pe polițist. Criminalul și-a recunoscut fapta, spunând că-și propusese să ucidă un polițist din cauză că mai fusese anterior arestat în Spania.

Ucigașul n-a mai apucat să ajungă în fața judecătorilor pentru că a fost găsit mort în celula penitenciarului Botoșani.

Doi ani mai târziu, la începutul lunii iunie, un alt ucigaș al unui polițist este găsit mort în celula unui penitenciar, de data aceasta cel din Timișoara, și tot în perioada în care acesta se afla în arest preventiv, cu puțin înainte de a începe procesul.

Ionel Marcel Lepa, un infractor periculos, a împușcat un polițist aflat în misiune în momentul în care încerca să-l rețină după ce Lepa fusese condamnat la închisoare pentru tâlhărie.

“Luni, 10.06.2019, în jurul orei 06.30, personalul medical al Penitenciarului Timișoara a intervenit pentru acordarea primului ajutor în cazul unui deținut care a săvârșit un act de suicid prin spânzurare în grupul sanitar al camerei de deținere. Concomitent aplicării manevrelor de resuscitare, a fost solicitat Serviciul unic de urgență 112. În ciuda eforturilor depuse de membrii echipajului SMURD, aceștia au constatat decesul la ora 7.15”, se arăta la vremea respectivă în comunicatul Penitenciarului Timișoara.

Ambele dosare cu privire la moartea celor doi ucigași de polițiști au fost clasate. Aceste clasări nu au oprit discuțiile și reacțiile opiniei publice despre cele două sinucideri “suspecte”.

Mama lui Iona Besa a contestat sinuciderea, acuzând că fiul ei ar fi fost ucis în penitenciar ca răzbunare. 

Tortură la Secția 16 de Poliție din București

Cele două cazuri de sinucidere ar fi fost uitate dacă în weekend opinia publică n-ar fi aflat cu stupoare că doi bărbați care făcuseră plângeri penale împotriva a nouă polițiști de la Secția 16, București, au murit la distanță de zece zile unul de celălalt.

La începutul lunii septembrie 2020, doi bărbați au făcut plângeri penale, acuzând că au fost torturați de mai mulți polițiști. Aceștia au susținut că li s-au pus cătușele, iar apoi au fost urcați într-o dubă și duși pe un teren viran, la marginea Bucureștiului. Au fost scoși din mașină și, apoi, au fost loviți cu bastoanele, cu pumnii și picioarele.

Picioarele lui Mihai Ionuț Ghiorghe după ce a fost bătut de polițiștii Secției 16 - Foto: Mihai Ionuț Ghiorghe / Facebook

Această pedeapsă le-a fost administrată pentru că au avut curajul să le atragă atenția polițiștilor că nu poartă mască și că amendează oameni pe stradă fără o bază legală.

“Polițistul mai în vârstă și-a făcut necesitățile fiziologice pe mine și mi-a zis uite ce poate să-ți facă Poliția Română”, a declarat Mihai Ionuț Ghiorghe, una dintre victime, într-un interviu la Antena 3.

În urma acestui scandal, împotriva celor nouă polițiști de la Secția 16 a fost deschis un dosar de urmărire penală sub acuzațiile de lipsire de libertate, tortură și complicitate la tortură.

Scandalul ia amploare: Unul dintre poliţiştii acuzaţi de tortură e lider de sindicat. Au apărut imagini cu o altă bătaie aplicată chiar în Secţia 16 (Video)

Secția 16 de Poliție, din sudul Bucureștiului, e ținta unei anchete cerute de ministrul de Interne în urma numeroaselor plângeri legate de comportamentul violent al oamenilor legii - Sursa: Google Maps

Ministrul de Interne spune că unul dintre decese a fost provocat de o boală

În data de 5 martie, trei dintre polițiști au fost arestați preventiv, alți trei au fost puși sub control judiciar pentru o perioadă de nouă zile, iar restul sunt cercetați în libertate.

Trei dintre poliţiştii acuzaţi de tortură au fost arestaţi preventiv și trei sunt sub control judiciar

În urmă cu 10 zile, Teodor Nicolae Gheorghe, 51 de ani, unul dintre cei doi bărbați care i-au acuzat pe polițiști de tortură a murit la spital. Până la această oră, nu se cunosc detalii despre afecțiunile acestuia, deși în presă au apărut mai multe variante care nu au fost confirmate.

Mihai Ionuț Ghiorghe, 39 de ani, a murit vineri, iar procurorii au deschis un dosar penal pentru moarte suspectă.

„Lucrurile mi se par legate. Băiatul meu, în urma bătăilor, se pierduse, tremura, avea un dezechilibru și la mers. A suferit o depresie și nu a mai avut încredere în el. Îi era frică să părăsească locuința. I-am spus și eu să nu mai iasă deoarece polițiștii îi puteau pune în cârcă orice. Puteau să pună pe cineva să-l provoace…”, a declarat tatăl lui Mihai Ionuț Ghiorghe, într-o intervenție la Antena 3.

Ministrul de Interne Lucian Bode a declarat, luni, că Mihai Ionuț Ghiorghe a decedat în urma unei afecțiuni.

“… o să vedeţi, nu vreau să intru în detalii, … cel de-al doilea cetăţean suferea de o boală incurabilă. Şi nu vreau să intru în alte detalii, familia a comunicat aceste lucruri şi nu doreşte să facă alte comentarii, ceea ce cred că şi pe noi trebuie să ne determine să le respectăm această dorinţă. Până la urmă, se poate prezenta public cauza decesului, evident, pentru a nu exista astfel de suspiciuni”, a declarat oficialul.

Dar tot mai multe declarații ale unor prieteni ai lui Mihai Ionuț Ghiorghe îl contrazic pe ministrul Bode. Aceștia susțin că nu era bolnav, iar moartea lui e suspectă.

"Îl cunosc pe ultimul și e sfâșietor de dureros... Nu mi se pare corect să se întâmple așa ceva și ministrul să mintă că era bolnav și că familia nu vrea să facă declarații", a scris Nicoleta Radu, într-o conversație pe Facebook pe acest subiect.

Doina Bejinaru susține și ea că-l cunoștea pe Mihai Ionuț: "... nu era bolnav... un om de nota 10", a scris și ea într-un comentariu pe Facebook.

Discuție pe Facebook în care persoane care-l cunoșteau pe Mihai Ionuț Ghiorghe spun că nu era bolnav

Ministrul Bode susţine că nu ar trebui pus semnul egal între derapajele de genul Secția 16 și toată Poliţia Română

E greu să nu te gândești la o răzbunare a polițiștilor

Despre moartea primului bărbat, Lucian Bode n-a dat niciun fel de detalii, dar a mai spus: “Corpul de Control al ministrului realizează o acţiune de control la Secţia 16. Imediat ce va fi finalizată, concluziile le voi prezenta public. Pe de altă parte, am văzut şi eu aceste informaţii (despre moartea celor doi bărbați - n.red.). Nici nu poate fi vorba, nici prin gând să nu ne treacă să facem astfel de comparaţii cu oameni care depun la un moment dat o plângere şi ulterior dispar”.

Moartea celor doi care aveau rolul de persoane vătămate în dosarul polițiștilor “nu va duce la închiderea acestuia”, a declarat avocata Gabriela Savu pentru SpotMedia. 

Mai mulți specialiști în drept consultați în legătură cu acest articol au spus, sub protecția anonimatului, că atunci când urmărești șirul faptelor e greu să nu te gândești la o răzbunare din partea polițiștilor, ceea ce ar fi foarte grav.

De asemenea, au mai spus că “în această materie” nu puteau fi luate măsuri de protecție asupra părților vătămate, fiind luate de către judecător măsuri preventive asupra polițiștilor cercetați penal pentru infracțiunile de lipsire de libertate și tortură.

Șochează tăcerea colegilor acelor infractori în uniformă

Nimic din ce s-a întâmplat în acest caz și în cazurile descrise mai sus nu e de natură să liniștească opinia publică. 

Polițiștii de la Secția 16 au fost implicați și în 2019 într-un alt caz de tortură care a devenit public și nimeni nu a fost pedepsit. Atunci, un frate și o soră au fost încătușați și reținuți abuziv mai multe ore.

“În tot coșmarul acesta rămân sfidătoare câteva lucruri: tăcerea mass-mediei mainstream, a politicienilor reformiști, a ministrului de Interne, ministrului Justiţiei, tăcerea premierului, a președintelui…”, a scris pe pagina sa de Facebook Daniel Mihiș, o persoană revoltată de lipsa de reacție a autorităților și a presei în acest caz.

“Șochează și tăcerea colegilor acelor infractori în uniformă, mai ales că gruparea infracțională era cunoscuta pentru metodele aplicate, inclusiv în alte secții de poliție din Capitală. Dar hei, e aceeași poliție care a tăcut ani de zile, deși se știa cu nume și prenume despre pedofilul feroce, coleg de breaslă, ce activa de ani de zile”, a mai adăugat el, surprinzând foarte bine nemulțumirea, neliniștea și revolta față de corupția din Poliție.

Această instituție are nevoie de o reformă profundă și imediată, dar liderii politici evită să o facă, preferând o coabitare care produce crize după crize.

În luna august 2020, Liviu Vasilescu, șeful Poliției de atunci, a demisionat la presiunea opiniei publice după ce a fost filmat că s-a întâlnit noaptea cu liderii unui clan de interlopi pentru a “negocia” cu aceștia respectarea legii.

Opinie juridică. Ce se întâmplă cu dosarul polițiștilor de la Secția 16 după decesul persoanelor vătămate?

“Relativ la infracțiunile indicate, respectiv lipsire de libertate în mod ilegal (prevăzută și pedepsită conform art. 205 Cod penal) și respectiv tortură (prevăzută și pedepsită conform art. 282 Cod penal),  menționez că pentru niciuna dintre ele punerea în mișcare a acțiunii penale nu este condiționată în prezent de formularea unei plângeri prealabile”, a declarat avocata Roxana Partene, de la firma Fenechiu, Sava & Asociații, în exclusivitate pentru SpotMedia.ro.

“De altfel, dispozițiile art. 295 alin. (1) Cod procedură penală prevăd expres că punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere.

În prezenta situație, însă, în lipsa unor prevederi exprese referitoare la necesitatea formulării unei plângeri prealabile, legiuitorul considerându-le fapte de o gravitate sporită, urmărirea penală în cazul celor două infracțiuni poate parcurge toate etapele fără impedimente, indiferent de modalitatea de sesizare a organelor de cercetare penală, respectiv plângere, denunț ori chiar sesizare din oficiu, fără să existe condiționări de formă specifice”, a adăugat avocata Roxana Partene.

“Mai mult decât atât, pentru fiecare dintre cele două infracțiuni (lipsire de libertate în mod ilegal și respectiv tortură) este prevăzută varianta agravantă referitoare la decesul victimei, astfel:

  • pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal – dacă pentru forma tip a infracțiunii limitele de pedeapsa sunt cuprinse între 1 și 7 ani închisoare, alin. (4) al art. 205 Cod Penal prevede expres că, dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, limitele de pedeapsa cu închisoarea sunt 7 și 15 ani, precum și interzicerea exercitării unor drepturi;
  • pentru infracțiunea de tortură, limitele de pedeapsă pentru infracțiunea tip sunt cuprinse între 2 și 7 ani închisoare, în timp ce, conform alin. (3) al art. 282 Cod Penal, dacă tortura a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Totodată, pentru a răspunde la problema ridicată, și anume ce se întâmplă cu infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de formularea unei plângeri prealabile iar victimele decedează, sunt elocvente și dispozițiile art. 157 alin. (5) Cod Penal, care prevede:

Dacă persoana vătămată a decedat sau în cazul persoanei juridice aceasta a fost lichidată, înainte de expirarea termenului prevăzut de lege pentru introducerea plângerii, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare din oficiu.  

Cu atât mai mult, așadar, în situația în care victima reușește să introducă în timp util plângere prealabilă, iar ulterior acestui moment survine decesul, cercetările vor fi efectuate în continuare, din oficiu, cu schimbarea încadrării juridice a infracțiunii din modalitatea tip în modalitatea agravată (referitoare la deces)”, a explicat avocata Roxana Partene pentru SpotMedia.ro.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇