Tulpina Delta, apărută în India, a devenit dominantă și în România, conform analizelor realizate de INSP în ultimele zile.
Aceasta, fiind mult mai contagioasă decât variantele anterioare, provoacă un nou val pandemic atât în Europa, cât și în țara noastră.
Situația din România e cu atât mai gravă cu cât numărul celor vaccinați este extrem de redus, puțin peste 5 milioane de persoane la o populație de patru ori mai mare.
“Din păcate, vedem o creștere a numărului de cazuri în aceste săptămâni și situația care se prefigurează pentru următoarea perioadă nu este una bună, mai ales că varianta Delta are tendința de a deveni dominantă pe teritoriul României”, a declarat Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, la Digi 24.
Vestea bună e că această tulpină Delta ar putea să fie ultima în ce privește abilitatea de infectare a populației, a anunțat profesorul Paul Hunter, de la Universitatea Angliei de Est, citat de cotidianul “The Times”.
“Cred că teama că vor apărea noi variante de coronavirus este exagerată”, a declarat expertul.
Într-un studiu despre virușuri, realizat de cercetători de la Universitatea Oxford și publicat de Revista Nature, la jumătatea anului 2019, cu luni înainte de a apărea primul caz de Covid-19, se arată că: „există un interesant paradox în evoluția virusurilor. Aceeași capacitate remarcabilă a acestora de a se adapta rapid la noile gazde ... poate ajuta, de asemenea, la încetinirea evoluției lor... pe termen lung”.
Infectare, multiplicare, reinfectare
Un virus, pentru a supraviețui, trebuie să infecteze gazda, să se multiplice și să infecteze o gazdă nouă. Fără a parcurge acest proces, virusul dispare și nu există pandemie.
Cu fiecare trecere de la o persoană la alta, apar diferite mutații.
Variantele sunt cele mai eficiente stadii de evoluție la care a ajuns virusul prin mutații succesive, în care raportul dintre capacitatea de infectare, cea de multiplicare și cea de reinfectare este cât mai stabil, astfel încât acesta să supraviețuiască pe termen lung.
Cu cât imunitatea de grup crește, atât prin îmbolnăvire cât și prin vaccinare, cu atât virusul găsește noi gazde tot mai greu și, în final, rata de infectare scade.
Pe de altă parte, noile variante ale virusului sunt adaptări care să poată păcăli anticorpii și să poată infecta și reinfecta noi persoane.
Vaccinarea e un proces de creare a imunității rapid și pe scară largă, astfel încât să nu ofere virusului timp să dezvolte noi variante tot mai adaptate.
Mai binele e răul binelui se aplică și la virusuri
Toate vaccinurile împotriva Covid-19 au țintit proteina cârlig (spike) a virusului, cea prin care acesta se agață de țesuturi, în general, din interiorul nasului și, apoi, pătrunde în organism.
Anticorpii creați prin vaccin sunt învățați să vadă în această proteină un “inamic” și s-o distrugă.
Profesorul Paul Hunter spune că varianta Delta are o rată atât de mare de multiplicare (8) și a învățat să evite într-o bună măsură anticorpii realizați prin boală sau vaccin încât orice nou salt evolutiv, adică o nouă tulpină, va afecta proteina cârlig într-o asemenea măsură încât aceasta va avea o abilitate mult scăzută de a se agăța de țesuturi.
Adică, se ajunge în situația în care “mai binele devine răul binelui”.
În virusologie acest proces se numește “cușcă”, adică virusul a intrat în propria capcană în căutarea de a deveni tot mai eficient.
Asta nu înseamnă că acesta va dispărea, dar va trebui să facă mai multe “compromisuri” ca să supraviețuiască. Adică îi va scădea capacitatea de infectare.
Coronavirusul va rămâne cu noi, dar va fi mai prietenos
Doctorul Anthony Fauci, președintele Institutului de Virusologie și Boli Infecțioase din SUA, într-o lucrare din 2007, a prezentat modul în care virusul ce a provocat gripa spaniolă din anul 1918 a supraviețuit un secol mai târziu.
Dacă la început acesta a ucis 50 de milioane de oameni, variantele ulterioare au fost tot mai benigne, în vreme ce imunitatea oamenilor a tot crescut. Acum, rareori, gripa spaniolă mai ucide, iar răbufnirile ei sunt scurte și limitate teritorial.
Datele tind să confirme poziția profesorului Paul Hunter.
În Marea Britanie, deși numărul de infectări cu varianta Delta a atins un vârf în data de 17 iulie când s-au înregistrat 54.183 de noi cazuri, în ultimele două săptămâni, acesta s-a redus la jumătate, iar mortalitatea se situează la o medie de 100 de persoane pe zi, marea majoritate a formelor grave și deceselor înregistrându-se printre persoanele nevaccinate.
În Marea Britanie, 58% din populație e protejată prin vaccin (două doze).
De altfel, mai mulți experți tind să spună că anul viitor pandemia va scădea în intensitate doar datorită vaccinării. Aceștia susțin că va fi greu de atins o “imunitate de turmă” fără vaccin.
Mai mult, Covid-19 va rămâne printre noi și vor exista epidemii sezoniere în diferite țări și teritorii, gravitatea lor find în directă legătură cu numărul de persoane protejate prin vaccin.
„Dacă epidemia devine sezonieră și sunt țări în care rata de vaccinare este scăzută și fondul imunității populației este scăzut, la începutul anotimpului rece ar putea fi înregistrate mai multe cazuri și gravitatea îmbolnăvirilor să crească. În țările în care ratele de vaccinare sunt ridicate, intensitatea ar putea fi foarte scăzută”, a declarat Florian Krammer, expert în vaccinuri la Școala de Medicină Ichan din New York.
