Starea de urgență ratată

Starea de urgență ratată

În martie intram în starea de urgență nu pentru că numărul cazurilor ar fi fost foarte mare. Erau sub 150 în total. Am intrat în stare de urgență cu închiderea aferentă pentru a da posibilitatea autorităților să se pregătească pentru ce putea fi mai rău.

Cu alte cuvinte pentru a nu păți la fel ca Italia, când, nu dacă, lucrurile urmau să se înrăutățească.

Sigur că în perioada de închidere epidemia a stagnat pentru că oamenii nu se mișcau decât foarte puțin. Dar era cât se poate de clar că starea aceea nu putea fi decât temporară, pentru că nu era sustenabilă nici economic, nici psihologic.

Deci la ieșirea din starea de urgență nu era de așteptat să fim înafara pericolului, ci apți să-i facem față.

Ce înseamnă apți? Înseamnă cu sistemele suficient de bine puse la punct încât să reziste condițiilor speciale.

Care sisteme? Cele puse în cel mai înalt grad la încercare. În primul rand, cel sanitar. Ce ar fi trebuit pus la punct acolo?

ADVERTISING

Pe de-o parte logistica, începând cu paturile ATI, cu ventilatoare, destinate Covid. Nici acum nu e foarte clar câte avem. Teoretic puțin peste 1.000, practic înțeleg că până în 900, depinde pe cine întrebi. Fapt este că numărul lor nu a crescut spectaculos din martie până acum.

În schimb, premierul își permite să dea indicații medicilor pe cine să interneze și pe cine nu la ATI. Asta după ce acum câteva săptămâni le dădea indicații judecătorilor cum să judece.

Apoi e vorba despre medici, pentru că degeaba ai patul precum un mobiler, dacă nu ai și medicul care să lucreze cu el. Întrebat câți medici ATI avem, președintele a dat un răspuns antologic: ”avem câți avem”.

Vor mai intra în pâine absolvenții de rezidențiat care nu vor pleca în străinătate, dar nu era așa de greu să avem mai mulți decât avem: "Lumea tot discută de paturi noi, dar ele au nevoie de personal calificat. Centrul European de Control al Bolilor consideră imperioasă organizarea unor cursuri de terapie intensivă pentru 10.000 de medici din diverse specialități, la nivelul UE. Ceea ce ar permite și extinderea numărului de paturi AȚI pentru formele grave de Covid”, a explicat pentru SpotMedia.ro, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Nu au fost gândite circuite Covid în spitale non Covid, acolo unde se poate izola un etaj sau un pavilion, astfel încât este o întreagă tevatură pentru mutarea bolnavilor pozitivați din spitalele nonCovid.

Singura care a crescut în mod cert, cu un aport important al mediului privat, a fost capacitatea de testare, până în jur de 30.000/zi. Se tot vorbește despre creșterea ei în continuare, ordonată tot la TV de premier ministrului Sănătății.

Ar fi foarte bine să se poată, dar capacitatea aceasta nu depinde doar de numărul de teste și aparate, ci și de resursa umană, pentru că testul RT-PCR nu este ca acela de sarcină – pui picătura, apare liniuța. A explicat ce înseamană, pentru SpotMedia.ro, dr. Dan Oțelea, șeful laboratorului de genetică moleculară din cadrul Institutului ”Matei Balș", absolvent de studii post doctorale la Institutul Pasteur din Paris, în Marea Britanie și în SUA.

Instituțional, faptul că DSP-urile sunt complet deprofesionalizate și pline cu sinecuriști nu era un secret pentru nimeni. Și din martie, măcar, a devenit clar că ele vor fi în prima linie. Nimeni nu s-a obosit să corecteze ceva. Dimpotrivă, după cum am văzut la DSP București.

Educația nu a progresat cu absolut nimic, decât în măsura în care profesorii înșiși au reușit să se perfecționeze. Tablete nu sunt, sălile de clase nu sunt pregătite pentru sistemul hibrid, materia nu a fost revăzută astfel încât să se poată preda esențialul, la școală ceea ce e mai importat și presupune interacțiune mai mare, online restul.

Transportul în comun nu este cu nimic mai bun, nu a crescut numărul trenurilor de metrou de exemplu, ba chiar într-un fel a scăzut prin darea în folosire a magistralei Drumul Taberei.

Deci, dacă tragem linie, cu excepția chestiunilor în care s-a implicat direct UE, precum stocurile de Redemsivir, statul român nu a făcut niciun fel de pregătire, nu există niciun fel de schimbare substanțială. Așa cum nu sunt semne că ar exista pregătiri pentru distribuția vaccinului, când va apărea.

În schimb există una, în rău, la nivelul mentalului colectiv. Oamenii au ieșit din starea de urgență cu sentimentul că răul a trecut, măsurile haotice și contradictorii au erodat masiv încrederea în autorități, și așa deficitară în România, oamenii s-au obișnuit cu răul și de aceea prudența a scăzut.

În continuare măsurile sunt contradictorii pentru că nu se discută nimic din ceea ce ar putea pune în discuție amânarea alegerilor.

Pentru că starea de urgență a fost irosită, pericolul este să fim în situația să o repetăm, pe pielea noastră daca vă fi după alegeri, și pe pielea lor, dacă nu va putea fi amânată până după alegeri.

Citeşte şi:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇