Speranța medie de viață sănătoasă la 65 de ani s-a redus în România, de la recordul de 6,6 ani atins în anul prepandemic 2019, la numai 3,9 ani în 2022, conform datelor Eurostat.
Cea mai mare scădere din UE s-a înregistrat însă în Germania, unde anii pe care o persoană de 65 de ani se poate aștepta să-i mai trăiască fără probleme de sănătate grave sau moderate, ca medie pentru ambele sexe, au coborât de la 12,2 la 8,4, în același interval. Aceasta arată că ambele state au pierdut mai mult decât întregul avans înregistrat din 2015 la acest important indicator.
Dacă speranța medie de viață la naștere înregistrată de UE în 2019 a fost atinsă din nou în 2023, revenirea la nivelul pre-pandemic a speranței de viață sănătoasă va fi atinsă probabil anul acesta.
Pierderea va fi recuperată rapid, însă problema gravă consistă în decalajul dintre speranța de viață sănătoasă și speranța de viață, care va implica majorarea cheltuielilor personale și bugetare în creștere accelerată, în contextul scăderii fertilității din statele europene.
Un decalaj care în cazul României, țara UE cu a treia cea mai mică speranță medie de viață la naștere, creează probleme cu mult înainte chiar ca oamenii să se pensioneze, după cum arată datele Eurostat.
În 2022, speranța de viață sănătoasă la 65 de ani, medie a ambelor sexe, a fost în UE 27 de 9,7 ani, un prag similar celui din 2015:
Indicatorul măsoară numărul de ani rămași pe care o persoană de o anumită vârstă se așteaptă să îi trăiască fără probleme de sănătate grave sau moderate, așa cum le percep oamenii. Încadrarea se face pe baza limitărilor activităților zilnice declarate, motiv pentru care speranța de viață sănătoasă mai este denumită speranță de viață fără handicap.
Indicatorul este unul compozit ce combină datele privind mortalitatea cu datele privind starea de sănătate percepută.
Speranța medie de viață la naștere – 80,6 ani, speranța medie de viață sănătoasă – 62,6 ani
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, speranța medie de viață a scăzut la nivel global cu 1,8 ani, în perioada 2019 – 2022, din cauza virusului Covid-19, până la 71,4 ani, ceea ce înseamnă că a șters tot progresul decadei anterioare.
A fost prima scădere înregistrată în ultimele trei decade.
În UE, speranța medie de viață la naștere era în 2022 de 80,6 ani (comparativ cu 81,3 în 2019), în timp ce numărul mediu de ani sănătoși la naștere estimați în UE a fost de 62,6 – 62,8 ani pentru femei și 62,4 ani pentru bărbați.
Nu există date privind indicatorul viață sănătoasă la nivelul anului 2023.
În mod similar, speranța de viață sănătoasă la nivel mondial a scăzut cu 1,5 ani până la 61,9 ani în 2021, revenind la nivelul din 2012, conform raportului publicat anul acesta de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Indicatorul speranței de viață sănătoasă (HLY) monitorizează, de asemenea, sănătatea ca factor productiv sau economic, creșterea numărului de ani de viață sănătoasă fiind unul dintre principalele obiective ale politicii europene în domeniul sănătății, pentru că presupune îmbunătățirea situației indivizilor, dar ar genera și scăderea nivelului cheltuielilor publice cu asistența medicală.
Politicile statelor trebuie să vizeze reducerea distanței dintre speranța medie de viață și cea a speranței de viață fără handicap, întrucât toate cercetările arată că o îmbunătățire a stării de sănătate este mai valoroasă pentru economii decât creșterile suplimentare ale speranței de viață.
Anii de viață sănătoasă – fără limitări ale activității – reprezintă 75% și, respectiv, 80% din speranța de viață totală pentru femei și respectiv bărbați.
Prin urmare, în medie, bărbații tind să petreacă o proporție mai mare din viața lor ceva mai scurtă fără limitări ale activității.
România vs. Suedia
Importanța prelungirii speranței de viață sănătoasă poate fi ilustrată prin cazurile României și Suediei.
Perioada de viață medie cu dizabilități este similară în cele două cazuri, după cum se observă și în grafic – 16,5 ani în țara noastră, 16,1 ani în Suedia.
Problema românilor nu este doar că trăiesc mai puțin – o speranță medie de viață de 75,1 ani, la naștere -, ci și că au o viață fără probleme grave de sănătate mult mai redusă – de 59 de ani, comparativ cu 66,5 ani în Suedia.
În timp ce sănătatea suedezilor începe să le afecteze serios viața de zi cu zi abia după pensionare (66,5 ani), românii se confruntă cu astfel de probleme înainte de a intra în categoria persoanelor în vârstă (65 de ani) și chiar înainte de 60 de ani.
Situația afectează inclusiv economia și bugetul țării, întrucât bolile cresc absenteismul și cheltuielile cu concediile medicale, de care se plângea premierul Marcel Ciolacu, cresc cheltuielile cu sănătatea și scad productivitatea.
Citeşte integral analiza Speranța de viață și speranța de viață sănătoasă: cât au recuperat statele față de perioada pre-pandemie. Cum stă România și cât costă recuperarea unui an de sănătate pe Curs de Guvernare