Oficial, a început campania electorală pentru alegerile locale. Amânate cu cel puțin patru luni din cauza epidemiei, ele se vor desfășura în data de 27 septembrie.
Sunt extrem de importante pentru că în urma lor vom avea noua configurație politică în ce privește administrațiile, dar vor răspunde și la o întrebare fundamentală: ce partid are cele mai mari șanse să câștige alegerile generale și să guverneze următorii patru ani?
Aceste alegeri se vor desfășura în plină epidemie de coronavirus, la două săptămâni după deschiderea școlilor și, posibil, cu un număr de peste 1.000 de noi infectări în fiecare zi.
Cea mai mare necunoscută a acestor alegeri o reprezintă participarea.
Nu există studii în ce privește mobilizarea alegătorilor. Toți sociologii cred că, într-un fel sau altul, epidemia va afecta prezența la vot în sens negativ, dar nimeni nu știe cu cât și, mai ales, ce segmente din populație vor fi mai puțin dispuse să “riște” să meargă la urne.
Chiar dacă se fac sondaje, participarea e greu de estimat pentru că, anterior, nu a existat o situație asemănătoare, deci nu există un punct de referință la care să raportezi răspunsurile primite de la oameni.
De aceea, grupul de alegători cel mai motivat politic va participa într-o măsură mai mare decât restul alegătorilor.
Ca o primă idee ce se desprinde de aici e că votul va fi mult mai polarizat, împărțit între principalii doi favoriți, iar restul candidaților vor lua mult mai puțin.
București
Alegerile locale sunt extrem de importante, nu numai prin prisma confruntării dintre Gabriela Firea, primarul în funcție, susținut de PSD, și Nicușor Dan, candidatul susținut de PNL și USR-PLUS.
Bucureștiul e cel mai mare conglomerat electoral, iar conform unei observații de un sfert de secol, formațiunea sau alianța de partide care a câștigat alegerile locale din Capitală le-a câștigat și pe cele generale.
Singura excepție este anul 2000, atunci Traian Băsescu a câștigat, in extremis, Primăria Bucureștiului în luna iunie, iar alegerile generale din noiembrie au fost câștigate de PSDR, partidul lui Iliescu și Năstase cu 46,5%. Dar atunci, după eșecul guvernării CDR, efectiv formațiunile de centru-dreapta intraseră în disoluție. Convenția Democrată dispăruse, PNȚCD n-a mai intrat în Parlament.
Se întâmplă acest fenomen pentru că votul din București este unul preponderent politic.
Cu toate eforturile de campanie ale primarilor în funcție de a muta dezbaterea într-o zonă în care se pot lăuda cu “realizări”, confruntarea electorală este una politică, una care se desfășoară între cele mai mari formațiuni ale momentului.
Din acest motiv, Nicușor Dan este favorit pentru câștigarea poziției de primar. Are vizibilitate, a mai candidat de două ori pentru aceeași funcție, fiind fondatorul Uniunii Salvați Bucureștiul, care a devenit, mai apoi, USR (Uniunea Salvați România), dar are și susținerea celor mai importante partide anti-PSD.
Intrarea lui Traian Băsescu în cursa electorală pentru a salva PMP de la dispariția politică va scurta distanța dintre Nicușor Dan și Gabriela Firea, dar nu va avea forța să întoarcă ierarhia.
“Noi ne vom axa în campania electorală pe un mesaj care va încuraja votul util”, a declarat un membru al echipei lui Nicușor Dan pentru SpotMedia.ro. “Din observațiile noastre de până acum, acest mesaj dă rezultate. Oamenii înțeleg importanța schimbării. O astfel de simpatie pentru Nicușor Dan din partea publicului nu am mai observat-o decât în campania lui Klaus Iohannis”, a declarat persoana din staff-ul lui Nicușor Dan, care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Într-adevăr, într-un sondaj realizat de INSCOP la jumătatea lunii august, Nicușor Dan avea 6 procente în fața Gabrielei Firea, iar Traian Băsescu era creditat cu 8 procente din voturi.
Capacitatea lui Traian Băsescu de a capta votanți în București "pe persoană proprie", alții decât electoratul fidel al PMP, a fost deja măsurată.
“Partidul fondat de Traian Băsescu a participat la patru scrutine în Capitală începând cu anul înființării sale. La două dintre ele Traian Băsescu nu a fost candidat, iar PMP a obținut în medie 46.000 de voturi. La celelalte două - cele mai recente parlamentare respectiv europarlamentare - Traian Băsescu a făcut parte din oferta electorală, fiind cap de listă, iar PMP obținând în medie 69.000 de voturi”, a scris sociologul Barbu Mateescu pe blogul său, Sociollogica.
Conform calculului făcut de acesta, în cea mai bună situație, PMP, cu Traian Băsescu candidat, poate lua în jur de 12% din voturile bucureștenilor.
Deci chiar și într-o astfel de situație, Nicușor Dan, cu o lună înainte de alegeri, e favorit să câștige Primăria Bucureștiului.
Cine sunt cei 85 de candidați la primăriile de sector din București
La sectoare, situația e mult mai complicată, iar PSD are șanse să păstreze un sector sau două. Alte două se vor duce la rebeli din PSD și PNL care au schimbat taberele, e vorba de Robert Negoiță, care a plecat din PSD la Pro România, și de Cristian Popescu care a sărit din tabăra PNL pentru că nu a avut susținere politică, în tabăra Gabrielei Firea.
Sectorul 1 are mari șanse să intre în administrarea doamnei Clotilde Armand, USR, iar Sectorul 6, în administrarea domnului Ciprian Ciucu, PNL.
Constanța
Ce se întâmplă în alegerile locale din acest oraș seamănă izbitor de mult cu ce s-a întâmplat la București, în 2016.
PNL și USR candidează separat, iar PSD are prima șansă să păstreze controlul orașului chiar și după administrația lui Radu Mazăre.
Decebal Făgădău, PSD, e favorit să obțină un al doilea mandat de edil al Constanței, fiind susținut de 26% dintre alegători, conform unui sondaj realizat de Novel Research la începutul lunii august. Stelian Ion, reprezentantul USR, și Vergil Chițac, PNL, erau dați la egalitate, fiind creditați cu 19% intenție de vot.
A trecut aproape o lună de la publicarea acestor date, iar lucrurile posibil să se fi schimbat, dar nu e clar în ce direcție. O diferență de 7 procente e greu de refăcut de unul dintre cei doi urmăritori. S-ar putea realiza doar în situația în care reprezentantul PNL sau cel al USR s-ar retrage din cursă.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Stelian Ion, candidatul susținut de USR-PLUS, a declarat că “am vrut să găsim o formulă de colaborare cu PNL. Le-am propus să mergem împreună, iar ei să câștige președinția Consiliului Județean, iar noi, primăria. Astfel, scăpăm județul și orașul de PSD”.
Din păcate, orgoliile au fost prea mari, iar Constanța are toate șansele să rămână în administrarea PSD.
"La Constanţa, este o bătălie serioasă pentru locul 1 şi, deşi se spune mai puţin, şi pentru locul 2. Ocupantul celei de-a treia poziţii va fi făcut responsabil că a dat oraşul pe mâna unui primar PSD pentru încă 4 ani", a declarat pentru SpotMedia.ro o persoană din echipa de campanie a lui Stelian Ion, USR.
"Pe de altă parte, lucrurile sunt mai nuanţate pentru că lupta nu este între organizaţiile locale ale USR şi PNL", a mai spus acesta, "ci USR pe de-o parte şi grupul din jurul lui Vergil Chiţac şi conducerea PNL Constanţa, pe de alta.
Nu este aşadar o confruntare între PNL şi USR Constanţa, deoarece este clar pentru toată lumea că în viitorul consiliu local va decide o majoritate formată din cele două partide", a declarat aceeași persoană care a dorit să-și păstreze anonimatul.
"De aici, se poate vedea şi o slăbiciune a candidatului Vergil Chiţac, impus de la centru şi cu o susţinere parţială a bazei locale. Asta pentru că în urmă cu doar doi ani membrii partidului său - Vergil Chiţac are un partid de rezervă, pe nume Constanţa Altfel - atacau la foc automat PNL-ul local.
Constanţa Altfel, condusă de Chiţac, l-a dat în judecată pe un penelist care acum coordonează campania liberalilor, inclusiv pe cea a lui Chiţac", a declarat aceeași persoană apropiată de campania USR-PLUS din localitate.
Iași
Capitala Moldovei va ajunge în portofoliul PNL, dar nu în urma unei confruntări electorale, ci printr-o inginerie politică.
Mihai Chirica, actualul primar, a demisionat din PSD, fiind recrutat de PNL. Acesta e marele favorit al alegătorilor din Iași, iar administrația orașului va rămâne aceeași, schimbându-și doar culoarea politică.
Această trecere a provocat multe critici din partea votanților anti-PSD, Ludovic Orban fiind obligat să se apere de acuzațiile că încurajează traseismul politic.
"Personal sunt împotriva traseismului politic. (...) Au mai fost accidente, nu a fost decizia mea. În câteva judeţe a fost această decizie. Din cei care au venit, cei mai mulţi au fost în PNL, au fost luaţi aproape cu japca prin Ordonanţa aia 55 când era la guvernare PSD. Traseismul politic din păcate nu se manifestă numai la noi, se manifestă la toate partidele, sunt exemple notorii”, a declarat Ludovic Orban.
Dar faptul că se declară împotriva traseismului politic nu înseamnă că nu-l acceptă: zeci de primari de la PSD au trecut cu arme și bagaje în tabăra liberalilor.
În general, în orașele mai mari sau mai mici în care PNL s-a aliat cu USR-PLUS împotriva PSD, alianța e favorită să câștige.
Va exista o schimbare masivă în administrația locală, dominată în ultimul deceniu de PSD. Această tendință e un semnal puternic că la alegerile parlamentare, social-democrații vor ieși din scenă, iar locul va fi ocupat, foarte probabil, de o majoritate PNL USR-PLUS, cum arată ultimele sondaje de opinie.
Alte articole interesante pe tema alegerilor locale din data de 27 septembrie:
Alianța USR PLUS vrea măsuri extraordinare de protecție dacă se organizează alegeri locale
Victor Ponta face alianță cu Robert Negoiță pentru alegerile locale. Ce le-a transmis Marcel Ciolacu