Şcoala e în aer. De ce nu revin guvernanţii cu picioarele pe pământ?

vlad.alexandrescu

senator USR

Vlad Alexandrescu este profesor al Universității din București (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine). Între noiembrie 2015 și mai 2016 a fost ministru al Culturii, iar între 2006 și 2011, ambasador al României în Marele Ducat de Luxemburg. A publicat și editat mai multe cărți și articole în reviste științifice de prestigiu internaționale și românești. În 2013 i s-a decernat Premiul P. G. Castex de către Academia de Științe Morale și Politice, Paris, iar în 2014 Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române.
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Este o confuzie totală asupra şcolii, asupra începerii anului şcolar în toamnă.

Declaraţiile de miercuri ale preşedintelui Iohannis, slabe şi evazive, ca şi demersurile referitoare la educaţie ale guvernului PNL nu au făcut nimic pentru a calma situaţia şi a linişti apele.

Dimpotrivă, preşedintele nu a explicat de ce nu există niciun plan concret pentru revenirea la şcoală, nu a detaliat sub nicio formă cum vor învăţa copiii din toamnă.

Şi, da. Şcoala trebuie să înceapă la toamnă!

Acum câteva zile am văzut un reportaj la un post internațional care atrăgea atenţia că va exista o diminuare de 3% a veniturilor totale pe parcursul întregii vieţi adulte pentru copiii care au fost nevoiţi în aceste luni să rămână acasă din cauza pandemiei.

ADVERTISING

Ceea ce vreau să spun este că nu o putem duce la nesfârşit aşa, că vor exista consecinţe din ce în ce mai grave asupra copiilor, părinţilor şi întregului sistem educational.

Ce spune Academia Română despre educația online: Pentru ciclurile preșcolar și primar poate avea efecte dăunătoare

Eu înţeleg că cei aflaţi la guvernare cred că pot pune batista pe ţambal, măcar până după alegerile locale, cu declaraţii evazive de tipul ”Se poartă discuţii” sau ”Vom avea un sistem hybrid”, fără a explica absolut nimic, fără a spune cum va funcţiona educaţia online – offline. Dar nu merge aşa.

Cum va începe anul școlar? Monica Anisie prezintă ”cel mai bun scenariu”: Unii dintre elevi vor fi la școală, iar alții vor urmări cursurile online, urmând să facă rocada (Video)

Un studiu IRES arăta că doar jumătate dintre elevii din învăţământul preuniversitar au făcut toate orele din orar în cursurile online. Patru din zece elevi au avut contact online cu profesorii sau învăţătorii doar pentru unele materii, iar 8% nu au avut deloc contact cu cadrele didactice.

Potrivit aceluiași studiu, 900.000 de copii nu au avut acces la școala online, număr ce contrazice flagrant numărul de 250.000 avansat de Ministerul Educației.

Cei de la guvernare şi din Ministerul Educaţiei trebuie să clarifice imediat ce măsuri se vor lua pentru începerea anului şcolar în siguranţă. Timpul rămas este extrem de scurt.

Au la dispoziţie resursele şi întreaga maşinărie a statului român. Să facă ceva cu acestea! Sunt spaţii care pot fi folosite drept unităţi provizorii de învăţământ pentru a garanta distanţarea fizică, școli puse în conservare în mediul rural, unităţi HORECA, care sunt acum închise şi care pot fi folosite de stat în baza unei chirii lunare. Nu este chiar atât de dificil să găsească soluţii.

După ce, la Senat, am amendat legea Educației astfel încât fiecare copil să primească, la cerere, un laptop sau o tabletă cu tastatură conectate la internet (Legea nr. 109/2020), aud că Ministerul Educației nu are de gând să elaboreze normele metodologice de aplicare a legii.

Iohannis a promulgat legea prin care elevii și profesorii pot primi un laptop sau o tabletă

Indecizia autorităţilor a creat şi o inflaţie de propuneri legislative, care mai de care mai slabe. Cea mai recentă dintre ele, a unui reprezentant PSD care vrea să condiţioneze distribuirea tabletelor pentru copii de salariul minim pe economie.

Astfel, Ioan Dîrzu este iniţiatorul acestei propuneri creţe, prin care copiii părinţilor care vor câştiga chiar şi un leu peste salariul minim pe economie nu vor primi tablete. Masiv discriminaţi, aceşti copii vor trebui probabil să-şi primească lecţiile de la şcoală prin semnale luminoase sau cu fum, conform domnului Dîrzu.

Ezitările PNL şi declaraţiile domnului Iohannis privind reglementarea anului şcolar alimentează incertitudinea în societate.

În caz că cineva ar putea uita vreodată, rolul administraţiei publice este unul singur: acela de a garanta certitudine, de a oferi siguranţă că drepturile îţi sunt respectate, fie că e vorba de dreptul la viaţă, sănătate sau de cel la educaţie.

Guvernanţii ar trebui să renunţe la a mai pune pe seama pandemiei lipsa lor totală de indecizie, de luare a unor măsuri şi de clarificare a situaţiei. Am înțeles că acest coronavirus a luat prin surprindere întreaga omenire, doar că autorităţile unor state au ales să se dezmeticească mai repede decât altele.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇