Sancțiunile Occidentului, văzute din Kremlin și din izba mujicului Ivan

victor.pitigoi

Senior Editor

“A fura idei de la cineva este plagiat. A le fura de la mai mulți este cercetare” (Murphy)

Înalții demnitari ai Kremlinului nu se arată nici speriați, nici măcar emoționați, după aflarea noilor sancțiuni venite dinspre Uniunea Europeană, Regatul Unit și SUA. Ba chiar un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe pretindea cinic că auzindu-le l-a pufnit râsul.

Urmăreşte LIVE desfăşurarea evenimentelor din Ucraina invadată de trupele lui Putin

Ironic și el, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, se exprimă mai subtil, mai elevat: „ne-am obișnuit cu asta. Știm că sancțiunile vor fi impuse oricum, în orice situație, cu sau fără motiv”.

Președintele Putin n-a comentat încă problema sancțiunilor, dar, după cum infomează agenția Ria Novosti, a declarat cu prilejul Zilei Apărătorilor Patriei, în dimineața de 23 februarie:

„Au fost puse în serviciu arme care nu au egal în lume. Vom continua să dezvoltăm sisteme de arme performante, inclusiv hipersonice și bazate pe noi principii fizice. Vom extinde utilizarea tehnologiilor digitale avansate și a elementelor dotate cu inteligență artificială”.

Să fie oare acesta un răspuns militar la sancțiunile economice ale Occidentului?

Asta nu știe nimeni, dar aș observa că sancțiuni se anunță și dinspre Orient: prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, a spus miercuri dimineața că se alătură deciziilor Statelor Unite, Marii Britanii şi Uniunii Europene de a aplica penalități Rusiei, după ce preşedintele Vladimir Putin anunțase trimiterea de trupe în regiunile  Doneţk şi Lugansk, declarate republici.

ADVERTISING

Presa rusă, aliniată în majoritate covârșitoare Kremlinului, aprobă recunoașterea celor două „Republici Populare”, precum și invadarea lor cu Armata Rusă (era să zic Roșie) pentru a asigura „menținerea păcii”.

Ba, ziarul Izvestia publică și imaginea celor două steaguri pe care și le-au ales noile „state”: Drapelul Republicii Populare Lugansk conține un vultur cu două capete așezat pe fondul a trei culori: roșu, albastru și azuriu, iar drapelul Republicii Populare Donețk conține tot un vultur cu două capete, așezat tot peste trei culori: roșu, azuriu și negru.

Ca să nu fie confuzie, numele fiecărei „republici” este imprimat pe fiecare steag. În limba rusă, întrucât limba luganskă și limba donețkă nu sunt încă în circulație.

Tot ziarul Izvestia publică opinia mai multor experți financiari ruși, optimiști în ce privește stabilitatea economică a țării.  Conform declarațiilor lor, de când cu anexara Crimeii, Rusia a învățat să trăiască sub sancțiuni, iar astăzi, Federația Rusă nu are practic nicio datorie externă și rezerve uriașe; din punct de vedere financiar, Rusia este cât se poate de stabilă”.

Alt expert citat de Izvestia sub protecția anonimatului arată că „acum Rusia are o datorie externă foarte mică, la care face față cu ușurință, și este favorizată de noul pret al petrolului, foarte ridicat”.

Foarte categorică este și opinia expertului Maxim Shein, de la biroul din Rusia al Head of Investment Strategies: „Toată lumea știe că solvabilitatea Rusiei este mult mai mare decât a SUA sau a UE”,

Repet, asta scrie în presa moscovită, aproape toată aliniată la poziția Kremlinului. Nealiniat la poziția nimănui este cetățeanul Ivan, mujicul care își duce viața în modesta sa izbă și care se sperie când aude că mai marii au pus de-o republică - și chiar de două.

Nimeni, dar absolut nimeni nu zburdă de fericire, dacă aude că stă să izbucnească Al Treilea Război Mondial.

Ivan al nostru, cel din izbă, nu face declarații nicăieri, întrucât nu i le cere nimeni. Dar prin deducție intuiești cam ce-i în inima lui.  Teama de război îl sperie, iar intuiția îl îndeamnă să fugă. Oriunde, dar să fugă  și să fie cât mai departe de soldați, tancuri,  tunuri si altele.

Ziarul „Argumentî i faktî”, din Rusia, a făcut o socoteală, pornind de la informația oficială că 775.000 de cetățeni ai celor două „republici” au cerut și primit, de vreun an încoace, cetățenia rusă. Iar numărul lor este în continuă creștere. Alți 110.000 de cetățeni au solicitat foarte recent pașapoarte rusești. Le vor primi cât de curând.

Ar însemna că, față de populația de 3.660.000 de locuitori câți sunt estimați pentru ambele „republici”, 24,2% (aproape un sfert) au cerut sau au primit numai în ultimul timp (circa un an) pașapoarte rusești. Este un exod, care dovedește că populația locală nu este prea fericită să locuiască în noile „state” improvizate.

Căci pentru ce altceva cer acești cetățeni pașapoarte decât ca să plece, să fugă cât mai departe de locul unde se înfiinează țări, dintr-un condei?

Fuga este de altfel cuvântul la ordinea zilei pentru populația civilă nu numai din Lugansk șl Donețk, ci chiar de mult mai departe, într-o țară la ale cărei frontiere sunt masate trupe, tancuri, tunuri, rachete și armament sofisticat, a cărui performanță o laudă însuși președintele țării.

Chiar presa rusă, cea aservită Kreminului, sesizează un aflux de populație, generalizat în toată Ucraina: De când cu armamentul și cu trupele adunate grămadă la frontiera din est, ucrainenii încep  să-și caute adăpost cât mai departe de acești năvălitori. Ca urmare, agențiile imobiliare urcă prețurile apatamentelor din vestul țării.

Presa publică declarația unui agent imobiliar din Ujhorod, un orășel situat chiar la frontiera cu Slovacia: „Dacă înainte vreme un apartament cu o cameră în oraș se închiria cu 5.000 – 7.000 de grivne, acum se negociază numai de la 7.000 în sus. Prețurile urcă la 8.000 și chiar 9.000 de grivne”.

Presa din România informa miercuri dimineață despre cazul comunei Vârfu Câmpului din județul Botoșani, unde au început să sosească și să se cazeze cetățeni ucraineni. Iată ce a relatat primarul comunei, doamna Maria Huțu:

"Într-o singură zi am avut şapte cetăţeni ucraineni care au solicitat reşedinţă definitivă în Vârfu Câmpului. Sunt mulţi în ultima vreme. Nu ştiu câţi sunt exact, dar oricum sunt cu zecile şi cu sutele într-o săptămână. Vin şi îşi fac documentele şi se mută pe Vârfu Câmpului. Este legat de situaţia conflictuală ruso-ucraineană. Probabil îi sperie şi ei caută să plece cât mai mulţi".

Autoritățile române intuiesc ceva. Recent, ministrul Apărării estima că „România ar putea primi 500.000 de refugiaţi, în contextul conflictului dintre Ucraina şi Rusia”. N-am auzit asemenea declarație din anul 1939, când România se pregătise să primească și chiar a primit refugiați din Polonia, ocupată de Germania în vest și de Rusia în est.

Exodul populației, obligarea oamenilor să se refugieze în masă sub amenințarea războiului, toate acestea mi se par cel puțin la fel de grave pentru cine le-a provocat, ca și sancțiunile economice, dureroase pentru liderii ruși, chiar dacă își permit să le sfideze.

Păstrând proporțiile, îmi permit să-mi amintesc de documentele procesului de la Nürnberg, unde au fost judecați și condamnați principalii vinovați pentru crimele din anii nazismului. Actul de acuzare nu privea numai declanșarea și ducerea războiului. Una dintre principalele acuze se referea la dislocarea unor grupuri sociale din habitatul lor: evrei, polonezi, rromi și mulți alții.

Cei ajunși la ștreang au dat socoteală și pentru această învinuire.

Românul are o vorbă: ferească Dumnezeu!


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇