Înainte de discuțiile informale de astăzi ale președintelui Dan cu partidele politice se discută cu seriozitate despre faptul că nu ar fi important numele premierului, mai întâi trebuie făcut programul de guvernare și cumva, în final, pus în brațe celui desemnat, fie cine o fi el.
- Nicușor Dan a anunțat programul consultărilor de miercuri. În ce ordine au fost chemate partidele la Cotroceni
- Lupta pentru Guvern începe la Cotroceni: Cu ce gânduri merg la Nicușor Dan partidele mari, extremiștii și… Becali
Ar fi un mod bizar de a pune căruța înainte boilor și de a mai stâlci o dată logica noastră constituțională, din care deja pare că multă lume, inclusiv din politică, nu mai înțelege nimic.
Sigur că un program de guvernare amănunțit și coerent, despre care vorbește liderul UDMR Kelemen Hunor, este de dorit. Un drum cu jaloane precise, bine marcat, este indiscutabil preferabil unei aventuri haotice.
Dar orice discuție firească despre un program de guvernare este purtată cu premierul desemnat în capul mesei. Președintele îl desemnează nu ca să îi pună în brațe majoritatea și programul spre a executa, ci, dimpotrivă, pentru a crea un program de guvernare împreună cu majoritatea pe care el trebuie să o transforme în mecanism funcțional de guvernare.
Sigur, este util ca președintele să facă un tur de masă pentru a înțelege în ce măsură poate armoniza agendele și condițiile partidelor și desigur niște preferințe pentru șefia guvernului.
Așadar, tocmai discuția serioasă despre un program de guvernare coerent și consistent începe doar după desemnarea unui prim-ministru. Altfel, îi iei premierului exact atributul esențial al autorității și îl transformi într-o anexă a partidelor coaliției ale căror ordine să le execute, fără nicio putere asupra miniștrilor care să simtă că puterea este în continuare la partid, nu în capul mesei din Palatul Victoria.
Cum spunea dl Bolojan despre viitorul premier? Să aibă majoritate, autoritate și parteneri. Nu le va avea decât dacă va fi vioara întâi a guvernării care îi poartă numele.
Am mai spus-o și când era extrem de impopular. Când un premier vrea să schimbe un ministru, nu poate fi ținut de protocoale, șefi de partide sau alte argumente. Este echipa lui și el decide. Conform CCR, nici măcar președintele nu îl poate opri.
În al doilea rând, este vehiculată extrem de populist ideea, am auzit-o și la PSD, și la USR, că nu contează nicidecum oamenii care vor ocupa portofolii, ci ideile, programul.
Sigur contează ideile și programul, însă nu am văzut încă idee bună, program minunat să nu fie făcute țăndări dacă sunt date pe mâna unui incompetent. Dimpotrivă, așadar, contează enorm cine va alcătui echipa care să aplice programul de guvernare.
Mai mult decât atât, viitorii miniștri trebuie să fie parte din alcătuirea programului de guvernare în domeniile pe care le vor conduce. Altfel, nu pot fi eficienți.
Un ministru nu este un funcționar pus să execute niște directive. Este un om politic, cu răspundere politică, cu viziune și personalitate politică proprie, care trebuie să alcătuiască și să obțină un buget pentru domeniul lui, să pună în practică, să elaboreze proiecte, să gândească și să aplice reforme, să gestioneze crize. Deci trebuie să fie un om competent în domeniul lui, nu un executant dependent de consilieri care să îi explice fiecare literă.
Am mai avut miniștri care au aflat programul de guvernare din presă și a ieșit un dezastru.
Din ce înțeleg, de fapt, și acum discuțiile politice reale exact pe funcții și persoane sunt centrate, însă netransparent și fără criterii. Tocmai aceasta ar trebui să fie diferența esențială.
Propunerile ar trebui să fie transparente, pe baza unor criterii clare de competență și integritate, ceea ce ar rezolva în mod natural și o parte din împărțirea portofoliilor. Să ia fiecare domeniile pentru care are ce oferi.
Buna guvernare pe care o așteptam de atâta vreme și pentru care a fost votat Nicușor Dan trebuie să înceapă de la respectarea regulilor politice de bază, trebuie să pornească la drum cu caii în fața căruței. Altfel, nu va ajunge niciunde.
Până la urmă, oamenii conduși au încredere sau nu în oamenii care îi conduc, nu în literele de pe niște foi de hârtie pe care 90% nici nu le citesc.
În rest, punctul de plecare al oricărui program a fost pus pe masă marți seara de ministrul Finanțelor. Cu toate că încasările, inclusiv TVA, au crescut, „asigurarea surselor de venituri pentru menținerea ritmului investițional și plata salariilor și pensiilor majorate anul trecut reprezintă o provocare uriașă”.
Pentru prima dată ministrul Finanțelor vorbește despre dificultăți la plata pensiilor și salariilor. Asta preiau viitorul premier și viitorul guvern, iar dacă ei nu vor fi cei mai buni și pe deplini angajați, următorul pas e falimentul de țară. Loc pentru manevre nu mai e.