Alex Craiu, cronicarul TikTok al războiului: Reacția oamenilor la postările mele a fost incredibilă - Interviu

Un tânăr de 26 de ani, stabilit la Kiev, transmite de doi ani pe TikTok imagini și mărturii surprinse de el în zonele de conflict, oferind românilor și întregii lumi o privire autentică asupra dramei și rezistenței poporului ucrainean. În interviul de mai jos, el vorbește despre ce l-a determinat să se stabilească în Ucraina, cum percep localnicii revenirea lui Donald Trump în fruntea Statelor Unite și de ce ucrainenii refuză categoric ideea de a ceda teritorii Rusiei.
Alex Craiu, cronicarul TikTok al războiului: Reacția oamenilor la postările mele a fost incredibilă - <span style="color:#990000;">Interviu</span>

Alex Craiu s-a afirmat ca un corespondent de război neconvențional, captivând atenția publicului prin relatări autentice, publicate pe rețelele sociale. Cu studii în domeniul cinematografiei și pasionat de documentare, Alex a ajuns inițial în Ucraina ca „turist de război” curios, dornic să înțeleagă și să simtă pe viu realitatea conflictului. 

Curiozitatea inițială s-a transformat rapid într-o misiune personală, aceea de a aduce publicului român imagini și povești adevărate din zonele afectate de conflict, din perspectiva civililor ucraineni afectați de război.

Un corespondent de război, despre Ucraina de după revenirea lui Trump la Casa Albă

Bună, Alex! Spune-mi, te rog, ce te-a determinat să te muți la Kiev și să fii corespondent de război?

În primul rând, cred că au fost mai mulți factori care m-au determinat să iau această decizie. Nu a fost un moment precis, ci mai degrabă o serie de împrejurări și un sentiment de curiozitate profundă legat de realitatea războiului.

Am venit prima dată în Ucraina din pură curiozitate, în 2022. La acea vreme, pot spune că eram un fel de „turist de război”, așa cum se întâmplă, din păcate, cu tot mai mulți oameni atrași de conflictele armate. 

Din fericire, nu am venit doar pentru senzații tari, ci pentru a înțelege și a simți eu însumi, direct, atmosfera conflictului. Dorința mea nu era să „descopăr adevărul”, pentru că nu contestam informațiile care erau deja disponibile în legătură cu războiul. În schimb, voiam să văd cum e să trăiești în mijlocul unei astfel de situații critice.

Am venit în 2022 aici din curiozitate… nu pentru a descoperi adevărul, ci pentru a vedea cum se simte războiul acesta.

Alex Craiu, corespondent de război
ADVERTISING

În 2022, când am ajuns în Ucraina, am început să călătoresc în diferite regiuni ale țării, să explorez locurile de pe linia frontului și să înțeleg dinamica vieții în zonele afectate de război. 

Însă pe atunci situația era încă haotică, nimeni nu știa exact cum să gestioneze siguranța civililor sau să reglementeze accesul în anumite zone de risc. Acum lucrurile s-au schimbat considerabil: există protocoale stricte și reguli clare.

Când ai ajuns mai exact la Kiev?

Am ajuns în septembrie 2022, la aproape jumătate de an după ce începuse războiul. Pe atunci, însă, era o atmosferă diferită. Nu existau aceleași limitări ca astăzi, oamenii puteau circula mult mai liber, chiar și în zonele afectate de lupte, iar unele locuri erau mai accesibile decât sunt acum. 

De exemplu, un civil putea ajunge aproape oriunde. Acum, chiar și cu acreditare de jurnalist, accesul în anumite locuri este restricționat. La începutul războiului, nimeni nu știa că acest conflict va dura atât de mult și că va deveni atât de intens.

Recent, în Statele Unite au avut loc alegeri, iar Donald Trump a revenit la Casa Albă. În timpul campaniei electorale, Trump a declarat că războiul din Ucraina se va încheia în 24 de ore după revenirea lui la Casa Albă. Cum au perceput ucrainenii acest rezultat? Cum văd ei viitorul în noul context?

Am observat că ucrainenii se temeau mai mult de rezultatul alegerilor înainte ca acesta să devină oficial. Frica lor de un posibil succes al lui Donald Trump părea mai mare înainte ca el să fie declarat câștigător decât este acum, când revenirea sa la putere este o realitate. 

Această reacție se datorează și felului în care ucrainenii percep oamenii politici de pe scena internațională. Aici, în Ucraina, liderii extremiști de dreapta din diverse țări – cum ar fi Viktor Orbán, liderii britanici precum Nigel Farage și, evident, Vladimir Putin – sunt priviți cu scepticism. Iar faptul că Trump a revenit la Casa Albă îi îngrijorează pe mulți, pentru că el nu a fost un susținător ferm al Ucrainei în trecut.

În Ucraina, extremele dreptei internaționale nu sunt bine văzute... ideea că Donald Trump ar putea să câștige aceste alegeri i-a pus pe ucraineni într-o poziție de îngrijorare.

Alex Craiu, corespondent de război

Totuși, zilele acestea am fost în Piața Maidan și am discutat cu oameni simpli despre ceea ce simt. Ei sunt îngrijorați, dar există și o urmă de speranță. 

E o reacție psihologică: atunci când te temi de ceva și acel ceva chiar se întâmplă, începi să te gândești că lucrurile ar putea totuși să nu fie atât de grave. 

Mulți dintre cei cu care am vorbit speră acum că, deși Trump este în funcție, el nu va lua decizii care să fie complet în detrimentul Ucrainei.

VIDEO. O postare pe TikTok realizată de Alex Craiu cu peste 70.000 de vizualizări, 2.700 de reacții și 46 de comentarii despre cât de dificil se călătorește în Ucraina din cauza războiului - Sursa: Alex Craiu/ TikTok

Putin a făcut o declarație recentă în care s-a arătat dispus să negocieze cu Statele Unite. Crezi că ucrainenii ar accepta o înțelegere cu Rusia, chiar dacă asta presupune cedarea de teritorii?

Din discuțiile și interviurile pe care le-am realizat în Ucraina, nu am întâlnit pe nimeni care să creadă că trebuie cedate teritorii. Este aproape un consens național că aceste teritorii aparțin Ucrainei și că nu are sens să fie cedate. Oamenii mi-au spus că prea mulți ucraineni și-au pierdut viața apărându-le, iar pierderile nu ar fi justificate dacă acum acele teritorii ar fi cedate.

Niciun ucrainean cu care am vorbit nu mi-a spus că ar trebui să cedăm teritorii. Prea mulți oameni și-au pierdut viața pentru a apăra aceste locuri.

Alex Craiu, corespondent de război

Mai mult decât atât, e vorba și de oamenii care locuiesc în acele teritorii. Aceștia sunt oameni care nu au putut fi evacuați sau care au refuzat să plece. Să dăm un exemplu: orașele Pokrovsk și Mîrnohrad, unde am fost în lunile mai-iunie 2024. Pe atunci, încă puteai vizita aceste orașe, dar acum rușii sunt foarte aproape.

Dacă Ucraina ar ceda aceste teritorii, mulți ucraineni ar rămâne într-o zonă nesigură, riscând să se trezească într-o dimineață cu orașul lor devastat de lupte. Pentru ucraineni, aceste teritorii nu sunt doar bucăți de pământ, ci locuri pline cu oameni, pline de viață, și de aceea negocierile cu Rusia pe teritorii sunt excluse în conștiința colectivă a poporului.

Totuși, în Europa și în SUA, liderii par să fie tot mai deschiși la ideea unui compromis. Crezi că populația se strânge în jurul lui Zelenski sau el este criticat acum pentru cum se desfășoară războiul?

Nu am văzut proteste la adresa lui Zelenski. Criticile care există nu sunt legate de politica sa de rezistență în fața Rusiei, ci mai degrabă de problemele logistice și morale ale războiului, cum ar fi lipsa zilelor libere pentru soldați. 

Există mulți soldați care stau pe front de aproape doi ani, iar asta e o problemă reală. Ucrainenii simt că acei oameni au nevoie de sprijin și de o anumită rotație pentru a nu fi complet extenuați.

Zelenski este văzut ca un erou, însă nu într-un mod idealizat. Ucraineanul de rând este pragmatic și realist, înțelege că, deși a făcut greșeli, Zelenski este omul potrivit pentru situația actuală. 

În Ucraina, nu există tendința de a-l idolatriza, ci mai degrabă o susținere rațională, bazată pe faptul că el a reușit să gestioneze criza într-un mod corect și eficient.

UcrainaTrumpINFO

Revenind la război, care e moralul trupelor și al oamenilor obișnuiți? Cât timp crezi că mai pot rezista în noile condiții în care ajutorul militar al SUA se poate diminua?

Oamenii și trupele din Ucraina dau dovadă de o rezistență uimitoare. Dacă ne uităm doar la ultimele nopți, bombardamentele și alarmele aeriene sunt constante. 

Oamenii sunt nevoiți să doarmă cu dopuri în urechi sau să ignore pericolul, pentru că nu este posibil să te ascunzi în adăposturi noapte de noapte, ore în șir. 

În Kiev, de exemplu, oamenii s-au adaptat. Chiar și atunci când există alarme aeriene, multe restaurante și locuri publice nu se închid imediat, decât dacă pericolul este foarte mare.

Oamenii s-au adaptat la o viață între alarme aeriene și bombardamente… iar curajul lor este un protest tacit împotriva acestei situații.

Alex Craiu, corespondent de război

Există o rezistență psihologică și un stil de viață care s-a adaptat acestui context. Oamenii trăiesc, cumva, în proximitatea pericolului, mai ales în orașele din estul și sudul țării, dar încearcă să trăiască cât mai normal. Am observat că în locurile cele mai apropiate de linia frontului, cum ar fi Sumî sau Zaporijie, oamenii nu mai intră mereu în adăposturi pentru că alarmele aeriene durează uneori și șapte-opt ore. 

Primesc avertizări pe grupuri de Telegram, iar dacă drona sau racheta este pe direcția lor, decid să se adăpostească. În rest, continuă să își trăiască viața.

Care e situația economică în Kiev? Oamenii găsesc mâncare în magazine, au locuri de muncă? Cum e atmosfera în Ucraina?

Economia din Ucraina a fost afectată, dar magazinele din Kiev sunt bine aprovizionate. Prețurile au crescut considerabil și, deși sunt mai mici decât în România, raportate la veniturile ucrainenilor sunt destul de mari. 

De exemplu, un salariu mediu aici este între 1.500 și 2.500 lei, iar chiriile în Kiev pot ajunge la 250-300 de euro pentru o garsonieră, similar cu chiriile din București.

În zonele apropiate de front situația e diferită. Aprovizionarea este dificilă, în special în zonele „roșii” unde luptele sunt intense și riscurile pentru invadatori sunt foarte mari. De exemplu, în sudul regiunii Herson, este aproape imposibil să livrezi alimente fără să te expui pericolului. Astfel, acolo, accesul la alimente și produse de bază reprezintă o problemă reală.

Ce te-a determinat personal să devii corespondent de război și cum vezi această experiență?

Întotdeauna am fost pasionat de documentare și de realitatea nefiltrată. Am absolvit facultatea de film, dar am vrut să fac documentare, nu ficțiune. 

M-am simțit mai mult omul din spatele camerei care pune întrebări, nu neapărat jurnalist. Inițial, am venit în Ucraina ca voluntar, dar mi-am dat seama că pot să ajut mai mult arătând realitatea oamenilor de acasă.

Pe TikTok pot să spun povestea direct, fără formalități… Asta prinde mai bine, fiindcă oamenii simt autenticitatea, lipsa unui filtru media oficial.

Alex Craiu, corespondent de război

Când am început să postez pe TikTok, reacția oamenilor a fost incredibilă. Am acumulat zeci de mii de urmăritori și milioane de vizualizări. M-a uimit acest interes și m-a făcut să înțeleg că ceea ce fac chiar contează. Mulți urmăritori îmi spuneau că vor să afle mai multe despre război direct de la fața locului, dintr-o perspectivă autentică.

Am văzut pe TikTok că uneori folosești metode similare cu cele de promovare a unor produse, cum ar fi atunci când ai prezentat o vestă anti-glonț. E o abordare inedită. Ajută o astfel de abordare publicul să înțeleagă mai bine ce înseamnă războiul?

Da, cred că astfel oamenii reușesc să relaționeze mai ușor cu ceea ce prezint.

Mulți îmi cer să le povestesc cum e viața aici, cum e să porți o vestă anti-glonț. Când fac asta, încerc să vorbesc natural, ca și cum aș vorbi cu un prieten.

Cred că mediul online necesită autenticitate. Când îți povestesc direct, fără filtrul unui format media oficial, oamenii simt că mesajul e mai sincer.

În final, Alex, cum vezi viitorul Ucrainei pe termen mediu?

Este o întrebare care apare des și căreia nu i-am găsit încă un răspuns clar. Ucraina are două posibilități. Una dintre ele, pe care o consider cea mai probabilă, este „războiul înghețat” în care teritoriile ocupate de Rusia ar rămâne sub controlul Kremlinului, similar cum e cu Crimeea și Transnistria. Aceasta ar crea o instabilitate continuă, dar ar preveni o escaladare directă.

Celălalt scenariu, pe care și-l doresc ucrainenii, este retragerea completă a Rusiei. Însă această posibilitate pare puțin probabilă fără o presiune internațională majoră.

Din discuțiile pe care le-am avut aici, ucrainenii nu vor distrugerea Rusiei, ci doar să fie lăsați în pace. Ei vor o pace durabilă, fără compromisuri teritoriale. Rămâne de văzut dacă acest lucru va fi posibil.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇