Cu cât se apropie marele Congres, cu atât prim-ministrul începe să servească țării câte un țap ispășitor care să preia vina pentru un val pandemic care scapă de sub control și în care Guvernul pe care Florin Cîțu îl conduce a abandonat medicii.
În ultimele săptămâni de pregătire a congresului PNL, Florin Cîțu a rămas impasibil în fața avertismentelor venite de la medici, specialiști în epidemiologie și instituții internaționale, pentru care dinamica cazurilor Covid în România era un semnal de alarmă.
La fel de indiferent a rămas și în fața criticilor venite dinspre societatea civilă, care denunțau abandonarea țării, în favoarea unui congres de partid, care nu aduce nimic, în termen de beneficii sociale, românilor. Premierul a apăsat singura pedală care îl interesa: câștigarea puterii în PNL.
Între timp, pandemia a luat viteză la București și spitalele au ajuns, din nou, în faza critică a suprasolicitării, în condițiile în care medicii sunt la fel de puțini, dar mai erodați și abandonați în spitale, să se descurce. În fond, o oarecare descurcăreală din celelalte valuri, dar cu costuri imense de sănătate pentru românii bolnavi cronic, a scos spitalele la liman. Așa cum spunea într-un interviu acordat Spotmedia doctorul Mihai Gafencu, sistemul medical nu există și orice supraviețuire este urmare a unor acte individuale care reușesc, în pofida non-sistemului.
Cu câteva zile înainte de congres, când lucrurile au luat o viteză mai mare decât și-ar fi dorit premierul, deși avertismentele erau, Florin Cîțu a început strategia de damage control pentru partid, în esență una în două etape:
- identificarea țapului ispășitor cât mai departe de PNL;
- profilul de autoritate - mâna forte care dictează controale, sancțiuni și are puterea de a numi vinovații supremi.
Marți, prim-ministrul Florin Cîțu a dictat o anchetă – cine este responsabil la Ministerul Sănătății pentru nepregătirea valului 4? Ministerul Sănătății a fost, până de curând, gestionat de partenerul ieșit de la guvernare, de USR PLUS, numai bun pentru a fi distribuit în rol de țap ispășitor.
În felul acesta, Florin Cîțu apelează la vechea strategie a grelei moșteniri și scoate partidul, singurul care contează, de pe lista responsabililor.
Doar că se împiedică de propria disonanță cognitivă, pentru că prin nepregătirea pentru valul 4, premierul înțelege numărul paturilor din ATI. Or, măsurile de prevenire și gestionare a unui val pandemic sunt acelea luate până la poarta spitalului. Dacă spitalul se aglomerează până în punctul în care nu mai sunt locuri în ATI pentru bolnavi, atunci prevenirea a eșuat.
Așadar, ce s-a întâmplat până la poarta spitalului și în ograda cui era responsabilitatea? Ne putem uita la exemplele celorlalte țări, unde valul 4 a fost limitat prin două mari măsuri, ambele asumate de guvernele statelor respective:
- Restricții sociale – în cele mai multe state europene, cafenelele, restaurantele, sălile de sport și altele au fost închise chiar și când pandemia a încetinit, în primăvară. Irlanda a avut printre cele mai drastice măsuri, 18 luni de restricții severe, până când a putut pune în practică cea de-a doua măsură
- Adică vaccinarea masivă. În general, guvernele au implementat cele două măsuri în paralel – au protejat vaccinarea, prin menținerea restricțiilor sociale, până când s-a ajuns la o rată de vaccinare confortabilă, de 60 – 70%.
Cum a procedat Guvernul condus de Florin Cîțu?
Nu a urmat niciuna dintre rutele europene și a aplicat o rețetă autohtonă de populism mixat cu impostură.
Prim-ministrul liberal nu numai că a refuzat măsura restricțiilor, dar a și anunțat că metoda românească s-a dovedit mult mai bună decât cea vestică: nu am închis nimic, se lăuda premierul, și am învins pandemia.
Mai mult, de vreme ce există vaccin, valul patru nu se justifică în România, spunea, pe același ton mediocru populist, Florin Cîțu, ca și cum faptul că ascultă rock îi dă autoritate științifică.
Procedând astfel, din motive care pot merge de la cele psihanalizabile la aservirea față de facțiuni ale partidului care l-au jucat pe premier până la ultimele consecințe, prim-ministrul Florin Cîțu i-a abandonat pe medici, lăsându-i pe ei să lupte cu pandemia.
Guvernul nu a văzut sălile de ATI pline până când nu s-a ridicat de la masa din mall și nu a decis că e vremea ca partidul să fie spălat și țapul ispășitor livrat.
Românii trebuie să știe numai ceea ce scrie echipa câștigătoare pe Facebook, a fost strategia de guvernare a lui Florin Cîțu, un urmaș destul de vrednic al lui Victor Ponta și să ne amintim doar seara în care Aura Ion murea, iar premierul de atunci, i.e. Victor Ponta, nu și-a întrerupt cina informală cu jurnaliștii.
"Unde au ținut virusul peste vară și îl reinventează acum? Cine să îi mai creadă?", îmi spune farmacista, pe un ton resentimentar.
E convinsă că autoritățile o mint. În fond, ele sunt populate cu politicieni care luptă mai degrabă pentru putere decât pentru un bine comun care nu există în contractul dintre cetățean și putere.
Odată ce și-a dat votul, legătura se rupe: cetățeanul se întoarce în realitatea lui socială, politicianul urcă spre putere. În teoria politică, se numește democrație delegativă, un simulacru care înlocuiește reprezentarea. Din când în când, politicienii mint și această înșelătorie e singurul element stabil, pe care oamenii îl recunosc.
Și l-au recunoscut din plin în felul în care prim-ministrul Florin Cîțu i-a amăgit: mai întâi că virusul poate fi înfrânt și cu mall-uri deschise, mai apoi că vaccinarea va fi un succes, că valul 4 nu se justifică și mai abitir că de cogresul din 25 septembrie depinde România. Un triumf al eșecului.
Citește și:
