Vladimir Putin a supraviețuit doi ani în războiul pe care l-a declanșat deși a fost pe punctul de a pierde puterea în ziua de 23 iunie, atunci când mercenarii Grupului Wagner au pornit spre Moscova, fiind salvat de ezitarea lui Evgheni Prigojin de a merge până la capăt.
Șeful Wagner împreună cu cei mai apropiați comandanți ai săi au fost eliminați de Nikolai Patrușev, conducătorul Consiliului de Securitate al Rusiei, două luni mai târziu, în urma unei conspirații planificate de serviciile secrete, care au aruncat în aer avionul privat al lui Prigojin în timpul unui zbor de la Moscova la Sankt Petersburg.
La prima vedere, poziția politică a lui Vladimir Putin s-a consolidat în ultimele luni din cauza eșecului contraofensivei ucrainene și a câtorva victorii înregistrate de trupele ruse pe frontul de est al Ucrainei.
La a doua vedere, Rusia e slăbită. Un sfert din flota Mării Negre a fost distrusă de forțele Kievului. Ucraina și aliații au reușit să creeze un culoar marin pentru vasele care transportă cereale, unul pe care Kremlinul nu-l poate bloca. De asemenea, armata lui Putin a suferit pierderi grele, peste 300.000 de militari au fost scoși definitiv din luptă în urma eliminării fizice sau a unor răni grave.
Singura strategie
În ultimele zile, dinspre Kremlin vin tot mai multe semnale că Putin ar dori să găsească o cale de încheiere a conflictului, încercând să stabilească punți de comunicare cu lideri occidentali, dar asaltul diplomatic, până acum, nu a avut succes.
Principalul obstacol în calea oricărei negocieri e că nici SUA, nici NATO și nici Uniunea Europeană nu au încredere în președintele rus.
De la momentul în care a declanșat invazia, Vladimir Putin n-a făcut altceva decât să taie toate punțile de comunicare cu Occidentul, încercând să cucerească Ucraina cu orice preț.
Obiectivul său a fost să negocieze de pe poziții de forță, cu un ascendent strategic asupra statelor occidentale. Ceea ce nu s-a întâmplat.
Putin n-a cucerit Kievul. Armata sa a fost umilită în dese rânduri, iar singura formulă câștigătoare ce i-a rămas la îndemână a fost să arunce în luptă tot mai mulți militari, indiferent de pierderi, pentru a păstra cât mai mult din teritoriul ocupat în primele două săptămâni ale invaziei.
România, o posibilă țintă pentru Rusia
„Nimeni nu se poate îndoi că, din punct de vedere strategic, Europa este ținta agresiunii ruse. Iar un posibil atac se va întâmpla atunci când avantajul Kremlinului în ceea ce privește capacitățile militare va fi evident”, a declarat Donald Tusk, noul premier al Poloniei, într-o conferință ce a avut loc în data de 3 ianuarie, la Varșovia, cu ocazia unei ședințe a Consiliului Guvernamental de Securitate.
Primele ținte ale unei posibile agresiuni ale Rusiei asupra Europei sunt: Polonia, România și Slovacia, au declarat, la jumătatea lunii decembrie, oficialii de la Moscova, deranjați de implicarea acestor țări în pregătirea piloților ucraineni pentru folosirea aparatelor de zbor F-16.
„Avertizăm cu tărie că utilizarea acestor avioane de luptă de pe teritoriul acestor țări membre NATO va fi considerată de Moscova ca o participare la conflictul din Ucraina și va forța Rusia să răspundă”, a declarat diplomatul rus Konstantin Gavrilov, vorbind la conferința OSCE de la Viena, care a avut loc în data de 13 decembrie.
O cursă contracronometru
Amenințarea a fost luată în serios de statele NATO, care au anunțat noi strategii pentru creșterea nivelului defensiv prin investiții în dezvoltarea rapidă a industriei de apărare.
„…am pregătit o inițiativă, un apel pentru a ține cont de nevoile industriei europene de armament pentru a sprijini Ucraina cât mai repede posibil, nu numai pentru că aproape întreaga economie rusă a trecut deja la un sistem de armament de război, dar și pentru ca Europa să nu rămână în urmă”, a mai declarat Donald Tusk, premierul Poloniei, în conferința de securitate de la Varșovia.
Deși războiul din Ucraina a intrat într-o fază de uzură, iar sfârșitul conflictului e imposibil de prezis, Vladimir Putin s-a trezit într-un labirint militar, economic și politic greu de parcurs.
Liderul rus și-a dorit foarte mult o înghețare a ostilităților pentru a câștiga timp să-și refacă poziția politică zdruncinată de revolta Wagner, să reușească recrutarea unui nou contingent de cel puțin 300.000 de militari și să-și refacă proviziile de armament.
Și, cumva, a reușit, dar între timp, statele europene au făcut și ele importante achiziții militare, făcând primii pași pentru relansarea producției de armament la nivelul continentului.
E o cursă care se desfășoară contracronometru, iar tabăra învingătoare va controla desfășurarea și încheierea conflictului din Ucraina.
NATO are șase ani la dispoziție pentru descurajarea Rusiei
„Rusia are nevoie de timp pentru a-și reconstitui forțele armate, iar acest lucru oferă o mică fereastră de oportunitate pentru NATO de a-și întări sistemul defensiv. Alianța Nord-Atlantică are la dispoziție maximum șase ani să se pregătească pentru a fi capabilă să respingă orice atac rusesc. Depășirea acestuia crește riscul de război și posibilitatea ca Rusia să atace statele membre”, se arată într-un studiu publicat de Consiliul German pentru Relații Externe, în luna noiembrie.
Raportul subliniază faptul că fără o dezvoltare accelerată a industriei de apărare, SUA și Uniunea Europeană nu vor avea posibilitatea să descurajeze Rusia și s-o țină departe de atacarea țărilor din alianța Nord-Atlantică.
Experții vorbesc de o perioadă între șase ani și zece ani de care are nevoie Kremlinul pentru a-și reconstrui capacitatea militară și pentru a deține forțele necesare să pună în pericol securitatea europeană.
Putin a dublat din nou miza
„Întrebarea pentru NATO și Germania nu mai este dacă vor avea vreodată nevoie să fie în măsură să ducă un război împotriva unei alte țări, ci doar când. În noul său concept strategic, NATO descrie Rusia ca fiind cea mai mare și urgentă amenințare la adresa securității celor 31 de aliați ai săi și pentru… stabilitatea din zona euro-atlantică. Spre deosebire de rapoartele anterioare, alianța nu mai exclude un atac militar rusesc”, se arată în studiul publicat de experții germani.
Vladimir Putin a câștigat timp, dar a intrat într-o nouă cursă, complicând și mai mult raporturile dintre Rusia și lumea occidentală.
A dublat din nou miza, pariind totul pe o posibilă victorie a lui Donald Trump în alegerile din SUA, un susținător al intereselor Rusiei, sperând ca reîntoarcerea acestuia la Casa Albă să slăbească NATO și susținerea pentru Ucraina, oferindu-i o cale de a obține controlul politic și militar asupra Kievului.