Războiul măștii

Unii o țin agățată de oglinda retrovizoare a mașinii, alții prinsă de încheietura mâinii sau ridicată sus, pe braț. Și-a făcut loc în geanta supra aglomerată a femeilor și în toate colecțiile de modă. A împărțit lumea în două, dar continuă să ne apere de virus, deși din cauza ei nu ne mai vedem fețele și avem mari probleme de comunicare.
Războiul măștii
  • Dispariția măștilor din farmacii a fost primul semn că pandemia va fi o provocare globală.
  • Donald Trump, un președinte care n-a vrut multă vreme s-o poarte.
  • În România, decizia unei platforme de comerț online pune capăt crizei de măști.
  • Prețul lor, de cel puțin șase ori mai mare decât înainte de pandemie.  

La sfârșitul lunii februarie 2020, când devenise clar că noul virus o să se răspândească în întreaga lume, s-a declanșat marea criză a măștilor medicinale.

Înainte de pandemie, o singură bucată costa 50 de bani. Prețul a sărit peste noapte la un euro masca (5 lei), iar farmaciile au epuizat rapid toate stocurile.

Deși Ludovic Orban, prim-ministru la acea dată, a dat asigurări în repetate rânduri că România e pregătită pentru pandemie, în realitate nimeni nu a realizat amplitudinea crizei sanitare.

Lipsa măștilor de protecție reprezenta simptomul vizibil al nevoii acute de echipamente de protecție, consumabile și medicamente.

Până în pandemie, China producea o mare parte din produsele și instrumentele medicale. Izolarea în care a intrat la începutul crizei sanitare și cererea globală foarte mare au generat perturbarea producției, a transporturilor.

Spirtul nu e bun

Unii lideri politici au fost tentați, pentru a ascunde criza de materiale sanitare, să pună la îndoială eficiența măștilor medicale în fața noului virus.

Această lipsă de asumare a celor care aveau obligația să ia decizii nepopulare la începutul pandemiei s-a aflat la originea controverselor pe tema măștii.

Strategia aleasă de Donald Trump, președintele SUA de atunci, a fost să minimalizeze gravitatea pandemiei pentru ca provocările acesteia să nu-i compromită campania care avea ca obiectiv un nou mandat.

“Pur și simplu, nu vreau să fac asta. Nu știu, să stau în Biroul Oval, în spatele acelui frumos birou Resolute și să port mască. Să port mască atunci când îi salut pe președinți, prim-miniștri, dictatori, regi, regine - nu știu, cumva nu mă văd făcând asta. Pur și simplu, nu”, spunea Donald Trump, în primăvara anului 2020.  

China producea măști medicinale pentru întreaga lume - Foto: Hepta.ro

Aceasta este una dintre nenumăratele declarații care au creat neîncredere în SUA, dar și în întreaga lume, în legătură cu eficiența măștii în fața virusului.

Și în România s-a manifestat această tendință, iar medicul Streinu Cercel, pe atunci directorul Spitalului de Boli Infecțioase “Matei Balș”, a declarat într-o emisiune televizată că “spirtul nu e bun” pentru dezinfectarea suprafețelor și n-are niciun efect asupra coronavirusului, provocând stupoare în rândul opiniei publice, care fusese bombardată până atunci cu mesaje contrare.

“Preponderența dovezilor indică faptul că purtarea măștii reduce transmisibilitatea per contact prin reducerea transmiterii particulelor respiratorii infectate atât în context de laborator, cât și în context clinic. Purtarea măștii în public este cea mai eficientă metodă de reducere a răspândirii virusului…”, se arată într-un studiu publicat de Academia de Științe a SUA.

O confruntare de dimensiuni planetare

Masca a fost, înainte de apariția vaccinului, cea mai eficientă metodă de protecție împotriva îmbolnăvirii. Una atât de simplă încât mulți oameni n-au crezut în ea, au detestat-o și o fac în continuare.

Dar eficiența ei în ce privește protecția împotriva infecțiilor respiratorii fusese dovedită înainte de pandemie. Multe persoane din Asia, care trăiau în orașe suprapopulate și poluate, se protejau deja cu ajutorul măștii.

Dar n-a fost suficient. În SUA și Europa au apărut mișcări politice care contestă masca. 

Lupta electorală din 2020 dintre Donald Trump și Joe Biden a fost una între cei care contestau masca și măsurile de protecție și cei care le susțineau.

În România, AUR, un partid nou înființat, intră în Parlament la alegerile din decembrie 2020, tocmai pentru că a militat și a protestat la adresa măsurilor de protejare și a obligativității purtării măștii în spațiile publice.

Diana Șoșoacă a devenit un simbol al antivaccinismului și luptei împotriva măștii. 

În jurul acestei mici bucăți de pânză cu barete a apărut o confruntare politică de dimensiuni planetare.

O comandă de 7 milioane de măști

Dar masca a învins. Niciunui medic sau asistent sanitar nu i-ar trece astăzi prin cap să lucreze fără ea. O vezi peste tot, pe stradă, în mijloacele de transport, în magazine.

În funcție de indicii de infectare, autoritățile impun obligativitatea purtării ei în anumite spații și situații. Nu e comodă, dar e eficientă.

Criza măștilor se încheie în România la începutul lunii aprilie 2020, atunci când eMag, cea mai mare platformă de comerț online din țară, achiziționează 7 milioane de măști și le pune în vânzare fără niciun fel de adaos comercial.

O mască avea prețul de 2,9 lei, de șase ori mai mare decât înainte de pandemie.

Poartă mască, o campanie de succes

Spre deosebire de campania de vaccinare, cea pentru purtarea măștii a avut un mai mare succes. 

A fost susținută de majoritatea posturilor TV, fiind plătită din bani publici, conform unei decizii a premierului Ludovic Orban.

A existat o solidaritate și un mesaj unitar, pentru că s-au investit bani.

Cu vaccinul situația a fost diferită, pentru că inițial a existat o cerere foarte mare, iar autoritățile au considerat că oamenii se vor vaccina de teamă, dar teama de injecție a multora a fost mai mare decât cea de virus și, astfel, s-a ajuns într-un blocaj.

“În mediul online, campania s-a desfășurat în perioada 12 iunie – 31 decembrie 2020, prin afișarea de peste 3,14 miliarde de ori a bannerelor campaniei, în aproximativ 300 de site-uri. Campania a atins lunar peste 7,9 milioane de persoane cu vârste între 14 și 74 de ani”, se arată într-un comunicat BRAT (Biroul Român de Auditare a Tirajelor), citat de Pagina de Media.

Campania "Poartă mască", desfășurată pe parcursul anului 2020, a fost un succes, susțin specialiștii - Sursa: Gov.ro

“Din experiența noastră profesională, considerăm că obiectivele de comunicare ale campaniei au fost îndeplinite cu succes din punctul de vedere al acoperirii audienței vizate”, au mai spus reprezentanții instituției, conform sursei citate.

Pe tot parcursul anului 2020, masca a fost principalul instrument de protecție împotriva virusului.

A salvat sute de mii de vieți, a devenit un accesoriu obligatoriu pentru toți cei care ies din casă, indiferent de motiv, dar și o nouă cheltuială.

Reprezentanții Guvernului n-au reușit să susțină niciun program de distribuire gratuită a măștilor pentru cei lipsiți de resurse, deși au promis în repetate rânduri.

În România, sunt mulți oameni care reutilizează măștile de unică folosință, iar aceasta e o nouă sursă de frustrare și nemulțumire pentru cei care au probleme financiare.

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇