Klaus Iohannis încearcă să se împace cu poporul prin ridicarea bruscă a stării de alertă, o măsură smucită care va crea haos în multe zone vitale.
În mod evident mergeam spre finalul pandemiei, succesiunea/combinația Delta – Omicron a generat o autentică imunizare în masă de care foarte puțini au scapăt probabil, chiar dacă mulți au avut forme asimptomatice.
Prețul în morți al acestei căi romanești a fost imens, însă majoritatea poporului a decis să nu se vaccineze, deci este un preț asumat de societate.
Așadar, starea de alertă se ducea spre final. Dar acest final trebuia bine calculat pentru că el înseamnă ridicarea tuturor restricțiilor. Baza lor legală, Legea 55/2020, se duce, cum ar veni, la culcare.
Masca nu va mai fi obligatorie nici în spațiile interioare, în mijloacele de transport în comun.
Suntem încă la peste 5.000 de îmbolnăviri/zi, intră în țară valuri de refugiați. Sigur că nu toată lumea respectă măsurile, dar ridicarea obligației dă semnalul dispariției pericolului și pentru cei dispuși să se conformeze.
Și cum nu e un obicei plăcut, probabil că un număr infim va mai purta mască și dacă va rămâne recomandată. O fi bine?
Vă începe navala în discoteci, în cluburi, restaurante, mall-uri. O fi bine?
Ministrul Sănătății a anunțat săptămână trecuta că va urma o reducere treptată a restricțiilor. Implicit starea de alertă rămânea încă în vigoare pentru că fără ea nu puteau rămâne unele restricții. Deci, ministrul Sănătății nu considera că, din punct de vedere epidemiologic, e momentul pentru o măsură atât de radicală.
Și nu e vorba doar despre chestiuni epidemiologice, ci și juridice. Primul descoperit e sistemul sanitar, unde vor expira în DSP-uri și spitale o serie de contracte pentru perioada stării de alertă.
Foarte greu ca până miercuri, prima zi fără stare de alertă, să fie găsită o soluție legală de prelungire.
Companiile vor avea probleme similare pentru că multe au încheiat cu angajații acte adiționale la contractele de muncă, pe perioade determinate de câte trei luni, având că temei starea de alertă, pentru muncă la domiciliu sau telemunca. Și ele implicau niște obligații specifice, eventual eliminarea unor decontări, deduceri etc.
Cum să modifici atâtea contracte înapoi până miercuri? Și cum să nu intri în alte belele când îți fuge baza legală?
De miercuri vor începe să curgă brusc cele 3 luni pentru preschimbarea documentelor expirate și a căror valabilitate a fost prelungită automat pe perioada stării de alertă plus încă trei luni. Deci lumea va da la fel de brusc buluc.
Starea de alertă a permis o serie de facilitați, de simplificări birocratice. De miercuri vor dispărea deși, analizate, unele meritau menținute. Să vedem, de exemplu, ce se va întâmplă cu rețetele electronice pe care bolnavii cronici le puteau primi de la medicul de familie și pe email sau SMS.
Dar asta nu se poate face când decizia este luată de vineri pentru miercuri.
E de neînțeles în termeni raționali, ai unei guvernări serioase ca o asemenea măsură să fie luată pe picior.
Și, într-adevăr, nu era acesta planul guvernului. Săptămână trecută, vicepremierul Kelemen Hunor anunța la B1 TV că va mai exista o prelungire de o lună, până în aprilie, tocmai pentru a putea rezolva toate chestiunile juridice și a da timp de adaptare instituțiilor și mediului de afaceri.
Cel care a decis și a și ținut să anunțe personal măsura a fost președintele Iohannis. Logica populistă nu e greu de înțeles: poporul a obosit, e nervos, are pe cap și facturile, a venit și panica războiului, undeva trebuie să existe o supapă.
Da, așa este. Dar asta se putea face în mod inteligent, cu ridicarea majorității restricțiilor, menținerea încă o vreme, nu neapărat încă 30 de zile, doar a celor de bază, cum e masca în mijloacele de transport în comun și magazine, și începerea oficială a pregătirii juridice pentru ridicarea cu totul din aprilie.
Dar dl Iohannis a procedat populist, fără nicio atenție la consecințele concrete. Vor urma câteva zile în care avocații, instituțiile se vor da cu capul de pereți să găsească soluții.
E de neînțeles de ce modelul românesc nu poate fi decât smuceala populistă și când închizi totul la 50 de cazuri în toată țara și când deschizi totul la 6.000 de cazuri.