Polonia strigă, România tace! Cine e mai eficient când estul Europei devine tot mai influent?

Mateusz Morawiecki, șeful Executivului din Varșovia, a anunțat că țara sa va trimite, cât mai curând posibil, 74 de tancuri Ucrainei, dintre care 14 Leopard 2. Premierul Nicolae Ciucă nu a participat la dezbaterea europeană despre transferul de noi arme Ucrainei și nici n-a anunțat dacă țara noastră a trimis sau va trimite tancuri peste graniță.
Polonia strigă, România tace! Cine e mai eficient când estul Europei devine tot mai influent?
  • Narîșkin, șeful spionilor ruși: Opinia publică din Europa nu este nici pe departe atât de monolitică pe cât și-ar dori Washingtonul.
  • Dmitri Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei, a anunțat că s-a format coaliția tancurilor, care numără 12 țări și că primul val de livrări va cuprinde între 120 și 140 de vehicule.
  • Expert: Cu un război major în interiorul granițelor sale, Europa se bazează, acum, mult mai mult pe forța de luptă a statelor membre decât o făcea înainte de conflict.
  • Publicația „The New Statesman”: Românii au fost puternici în ceea ce privește abordarea problemelor defensive.
  • Atât SUA, cât și celelalte state NATO vor ca ostilitățile de pe teritoriul Europei să se încheie cât mai repede, ideal ar fi în 2023.

Joe Biden, președintele SUA, va face o vizită în Europa, la sfârșitul lunii februarie, pentru a reafirma solidaritatea euro-atlantică în ce privește ajutorul acordat Ucrainei.

Călătoria va marca trecerea unui an de când Vladimir Putin a decis invadarea Ucrainei. Obiectivul principal e relansarea sprijinului pentru Kiev și pregătiri politice pentru susținerea unei mari ofensive ce ar trebui să ducă la eliberarea țării vecine.

Joe Biden a confirmat că va face o vizită în Polonia, fiind pentru a doua oară la Varșovia de la începutul conflictului. Programul și data exactă a turneului nu au fost făcute publice.

Joe Biden Says Maga Forces Threaten US Democracy
Joe Biden, președintele SUA, va face o vizită în Polonia, la sfârșitul lunii februarie, pentru a marca împlinirea unui an de la începutul războiului – Foto: Hepta.ro

Evenimentul a fost anunțat pe fondul unei campanii extrem de agresive a Moscovei cu scopul de a distruge solidaritatea euro-atlantică. 

ADVERTISING

De exemplu, Serghei Narîșkin, șeful spionajului rus, s-a întâlnit cu Pierre De Gaulle, nepotul celebrului general. 

Urmașul figurii emblematice a Franței, ajuns un mare susținător al lui Putin, s-a întâlnit cu Narîșkin la Moscova, la un eveniment organizat cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria sovietică de la Stalingrad.

„…opinia publică din Europa nu este nici pe departe atât de monolitică pe cât și-ar dori Washingtonul să fie. Prezența voluntarilor francezi în rândurile apărătorilor din Donbas, precum și întâlnirea noastră de astăzi, este o dovadă clară în acest sens”, a declarat Narîșkin, susținând că printre trupele Moscovei din Donbas se află și cetățeni francezi care luptă sub steagul lui Putin.

SergheiNariskinSpionaj
Serghei Narîșkin, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, a anunțat că opinia publică din Europa e divizată în ce privește ajutorul acordat Ucrainei. Ideea e puternic promovată de Kremlin în ultimele zile, după ce statele membre NATO au decis să trimită tancuri Kievului - Foto: Wikimedia Commons

Coaliția tancurilor

După ce SUA și Germania au căzut de acord pentru a livra sute de tancuri Ucrainei, Rusia, pe toate canalele de propagandă pe care le are la dispoziție, a declanșat o campanie furibundă prin care încearcă să minimalizeze înțelegerea euro-atlantică în ce privește tancurile.

Campania a fost declanșată ca un proiect de urgență al Kremlinului pentru a stopa transferul de arme occidentale către Ucraina. Vladimir Putin și generalii săi se tem că nu mai au nicio șansă de a păstra teritoriile cucerite în situația în care decalajul tehnologic dintre cele două armate aflate în conflict va deveni tot mai mare.

Guvernul polonez a anunțat că, pe lângă cele 14 tancuri Leopard 2, de producție germană, va trimite încă 30 de tancuri poloneze PT-91 și alte 30 T-72, sovietice, modernizate.

De la începutul conflictului, Varșovia a oferit Ucrainei peste 250 de tancuri, susține executivul polonez.

Dmitri Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei, a anunțat că s-a format o „coaliție a tancurilor”, care „numără 12 membri” și că primul val de livrări va cuprinde între „120 și 140 de bucăți”.

Oficialul de la Kiev a mai spus că, în spatele ușilor închise, se negociază intens pentru ca această coaliție să se extindă.

Polonia, statele baltice și Finlanda se află în prima linie cu privire la presiunile făcute pentru oferirea Ucrainei a armelor necesare.

Generatoare pentru Ucraina

Guvernul României, deși sprijină efortul de război al țării vecine, nu s-a remarcat ca un avocat al Kievului, care să susțină înarmarea rapidă pentru a stopa ofensiva Rusiei.

Atât Klaus Iohannis, cât și reprezentanții Executivului nu au participat la dezbaterea publică despre tancuri, care a fost în centrul atenției europenilor, săptămâna trecută.

În schimb, Bucureștiul a livrat Ucrainei 40 de generatoare electrice achiziționate de țara noastră prin fonduri UE, „zeci de alte generatoare oferite de guvern și de autoritățile locale române, respectiv peste 160 de generatoare oferite de Franța”, se artă într-un comunicat al Ministerului de Externe, publicat în urmă cu o săptămână.

Oficialii români păstrează în continuare tăcerea cu privire la modul cum ajută Ucraina, fiind nevoie de săpături adânci prin documentele publice pentru a afla despre unele proiecte de sprijinire a efortului de război.

Spre deosebire de Polonia, România e un partener tăcut al Ucrainei. Reprezentanții puterii de la București acționează ca și cum ar vrea să stea la mare distanță de conflictul care se desfășoară în vecinătatea granițelor țării, dar totuși să participe. E o atitudine des întâlnită în politica României, care uneori funcționează.

US and Romania joint military exercise within oper
Forțele armate române dispun de aproximativ 400 de tancuri, dar nimeni nu știe dacă a fost trimis vreunul în Ucraina. În imagine, manevre combinate de tancuri românești TR-85 M1 Bizonul și Abrams M1 A1 - Foto: Hepta.ro

Influența europeană se mută spre est

Discuțiile încinse din jurul transferului de tancuri occidentale, tensiunile dintre Germania și SUA pe acest subiect, i-au făcut pe câțiva experți în relații internaționale să observe că în Europa are loc o alunecare a puterii și influenței politice către est, către statele care s-au implicat masiv și au avut poziții tranșante în legătură cu importanța respingerii trupelor rusești în afara granițelor ucrainene.

Polonia, Cehia, Slovacia, Lituania, Estonia, Letonia, Finlanda se află în prima linie.

„Polonia și statele baltice au adus puternice argumente morale pentru a sprijini Ucraina, umplând un vid de reacție manifestat la începutul războiului, când liderii tradiționali ai Europei, Franța și Germania, păreau paralizați. Dar războiul a adus o nouă urgență și energie pentru extinderea Uniunii Europene către Balcanii de Vest și dincolo de ei, cu oferte de candidatură pentru Ucraina și Moldova”, a scris Steven Erlanger, pentru New York Times.

Vocile reprezentanților țărilor din Europa Centrală și de Est sunt mult mai ascultate și luate în serios în cadrul Consiliilor Europene, iar pe masa de lucru se află deja o importantă agendă de extindere spre est a Uniunii, a explicat pentru cotidianul american Timothy Garton Ash, istoric la Universitatea Oxford din Marea Britanie. 

Puterea românilor

„Cu un război major în interiorul granițelor sale, Europa se bazează acum mult mai mult pe forța de luptă a statelor membre decât o făcea înainte de conflict. Deci faptul că Europa Centrală și de Est ia în serios securitatea are un impact major la nivelul UE”, a mai adăugat profesorul britanic.

Prestigioasa revistă politică „The New Statesman” publică un articol în care e descris acest transfer de putere dinspre vest spre est, transfer determinat de războiul din Ucraina.

„Statele baltice au dat dovadă de o forță și o influență neașteptată. Cehii au avut o președinție bună a Consiliului UE. Românii au fost puternici în ceea ce privește abordarea problemelor defensive. Lideri vocali, precum Kaja Kallas din Estonia (prim-ministru) și Sanna Marin din Finlanda (prim-ministru), exercită o influență deosebită, aceasta din urmă ilustrând modul în care centrul Europei se înclină nu doar spre est, ci și spre nord”, observă Milan Nič, de la Consiliul German pentru Relații Externe, citat în articolul apărut în publicația britanică.

Acest transfer de influență către est va deveni și mai vizibil în situația în care Ucraina va reuși să respingă trupele Rusiei, obținând victoria.

Rusia a început ofensiva

Războaie de asemenea intensitate, în care sunt implicate atâtea forțe, se termină, în general, cu un învins și un învingător. Deși se vorbește mult de un conflict de uzură, sunt prea multe state implicate, chiar și indirect, pentru a nu se ajunge, în final, la o rezoluție.

Atât SUA, cât și celelalte membre NATO vor ca ostilitățile de pe teritoriul Europei să se încheie cât mai repede, ideal ar fi în 2023.

vladimir putin armata
Vladimir Putin a început ofensiva pe frontul de est din Ucraina de teama armelor din Occident - Foto: Kremlin.ru

Din păcate, dificultatea cu care se iau deciziile, problemele legate de antrenamentul soldaților ucraineni, transportul efectiv al armelor pe teritoriul Ucrainei necesită timp, iar armata Kievului n-a reușit să profite de degringolada în care s-au aflat trupele Moscovei după victoriile reușite în toamnă de forțele Kievului.

"Cred că Rusia dorește cu adevărat o mare revanșă. Deja a început ofensiva. Dar mai cred că nu va putea să le ofere rușilor niciun rezultat pozitiv și convingător. Am încredere în armata noastră. Îi vom opri puțin câte puțin, îi vom distruge și vom pregăti marea noastră contraofensivă”, a declarat Volodimir Zelenski, în discursul său adresat națiunii din data de 30 ianuarie.

Intervenția președintelui Ucrainei aduce o undă de liniște și siguranță, anunțând că trupele sale vor rezista pe frontul de est, acolo unde forțele Kremlinului încearcă să obțină controlul total asupra regiunilor Donețk și Lugansk.

Un pericol pentru stabilitatea țării

"În fiecare zi sunt aduse noi grupuri de soldați sau se observă o creștere a numărului de mercenari din Grupul Wagner. Militarii noștri procesează toate aceste informații. Iar cererea adresată partenerilor, de a ne întări armata, s-a bazat pe aceste informații", a mai declarat Zelenski.

Din intervenția președintelui se observă că există un calendar al livrărilor, negociat cu statele occidentale, iar unele echipamente au început să ajungă și să funcționeze, mai ales cele din domeniul defensivei antiaeriene.

Referirea lui Zelenski la ofensiva rusă indică faptul că acesta crede că Putin s-a grăbit pentru a câștiga noi teritorii înainte ca Ucraina să primească primul val de tancuri.

ZelenskiUkrainePresidency
Volodimir Zelenski anunță că armata sa e pregătită pentru a respinge atacurile Rusiei și știe toate mișcările adversarului - Foto: President.gov.ua

Polonia și România rămân pilonii principali ai defensivei pe flancul estic al NATO, administrând culoarele de transfer de arme, echipament militar și civil, întregul necesar pentru ca Ucraina să continue să funcționeze și să lupte.

Din perspectivă politică, Varșovia și Bucureștiul se manifestă diferit, Polonia punând presiune pe Germania pentru a se implica tot mai mult în ce privește ajutorul dat Ucrainei, în timp ce România păstrează tăcerea asupra acțiunilor pe care le întreprinde, considerând discuțiile despre război un pericol pentru stabilitatea țării. 


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇