Multe dintre candidaturile la Premiul Nobel pentru Pace în 2023 depuse până la termenul-limită de marţi – de la cea a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg şi până la cea a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski – sunt impregnate de Războiul din Ucraina, fără ca acest lucru să facă neapărat din ele favorite.
Cele câteva nume ale persoanelor şi instituţiilor propuse Comitetului Nobel norvegian – făcute publice – au legătură cu războiul rus care sfâşie Ucraina de apropae un an sau cu opoziţia faţă de preşedintele rus Vladimir Putin, relatează AFP.
Potrivit Statutului Nobel, lista candidaturilor este ţinută secretă timp de cel puţin 50 de ani.
Însă miile de persoane care propun candidaturile - parlamentari şi miniştri din toate ţările, foşti laureaţi şi anumiţi profesori universitari - au libertatea să dezvăluie identitatea celor pe care-i susţin.
Nobelul pentru Pace din 2023 urmează să fie anunţat la începutul lui octombrie, la Oslo, iar în fiecare an sunt propuse sute de nume - în 2022 au fost propuse 343.
”Garantarea păcii viitoare în Europa”
Un ales al dreptei populiste norvegiene a sugerat că îl propune la Nobel pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a devenit un simbol al rezistenţei în faţa invaziei ruse, lansată la 24 februarie 2022.
Acelaşi deputat a propus şi numele compatriotului său Jens Stoltenberg care, consideră el, ”merită premiul pentru munca sa exemplară în calitate de secretar general al NATO într-o perioadă dificilă pentru Alianţă; ofensiva brutală şi neprovocată împotriva unei ţări vecine paşnice”.
Între candidaţi se mai află preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, propus de către preşedintele Senatului pakistanez pentru eforturile sale de pace ”înaintea şi în timpul războiului Rusia-Ucraina”.
Între candidaţi se află, de asemenea, opozanţi ai regimului lui Vladimir Putin, ca Aleksei Navalnîi, un activist anticorupţie aruncat în închisoare în Rusia după ce a fost otrăvit cu noviciok, şi jurnalistul Vladimir Kara-Murza, încarcerat după ce a supravieţuit, la rândul său, afirmă el, după două otrăviri.
”Noi ştim azi că baza acestui război este un regim rus construit pe corupţie şi opresiune”, declară o deputată norvegiană, care a propus candidatura lui Vladimir Kara-Murza.
Vladimir Kara-Murza ”participă la lupta politică cea mai importantă pentru a pune capăt Războiului din Ucraina şi a garanta pacea viitoare în Europa”, subliniază ea, citată de agenţia NTB.