Solicitarea DNA către președintele României și către Senat pentru a aviza începerea urmăririi penale a lui Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă și Florin Cîțu, primii doi miniștri ai Sănătății în perioada pandemiei, iar ultimul, prim-ministru, a reprezentat o mare surpriză pentru opinia publică din România.
Procurorii anticorupție au anunțat în documentul dat publicității că „există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă…” că persoanele vizate, cărora nu li se dă numele în document, au prejudiciat bugetul cu peste un miliard de euro prin achiziția nejustificată a peste 37 de milioane de doze de vaccin, deși populația eligibilă pentru vaccinare era de numai 10 milioane de persoane, adică în jur de patru doze de persoană.
Pentru cei care nu-și mai amintesc, contractul pentru achiziția de vaccinuri de la companiile Pfizer și Moderna s-a făcut de către Comisia Europeană, iar statele membre, în funcție de strategiile lor de vaccinare, solicitau Comisiei numărul necesar de doze.
„De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de <opt-out> (refuz - n.red.), astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite”, se arată în documentul întocmit de procurorii DNA.
Aceștia susțin că autoritățile din România, în special cei trei membri ai guvernului, nu au folosit opțiunea pe care o aveau de a achiziționa mai puține vaccinuri decât cele alocate.
Perioada la care fac referire anchetatorii este ianuarie-mai 2021.
Vaccinul, de la soluție miraculoasă la corupție
În data de 27 decembrie 2020, la ora 9 dimineața, asistenta medicală Mihaela Anghel de la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București devenea prima persoană din România căreia i se injecta o doză de vaccin antiCovid.
Să ne amintim că, la sfârșitul acelui an, în țara noastră avuseseră loc deja două valuri de îmbolnăvire, iar populația trecuse prin lungi perioade de restricții severe de circulație, de călătorie, de muncă și de acces la educație.
Sistemul sanitar era avariat, numărul îmbolnăvirilor depășind cu mult capacitatea de a acorda asistența medicală necesară.
La toate trebuie adăugate o proastă administrare a crizei sanitare realizată de guvern, crearea unor instituții opace, care funcționau fără control din partea cetățenilor, cum ar fi Grupul de Comunicare Strategică și CNCAV, condus de medicul militar Valeriu Gheorghiță.
În țară apăruseră deja mișcări de protest, iar tot mai mulți oameni își pierdeau încrederea în autorități.
Vaccinul a fost primit cu entuziasm de o mare parte a populației, cu speranța că viața se va întoarce la normal, iar restricțiile vor fi ridicate, dar campania de vaccinare a polarizat și mai mult societatea, încurajând corupția, deciziile arbitrare, intensificând tensiunile politice și sociale.
Unde e Valeriu Gheorghiță?
În luna decembrie a anului 2020 au avut loc, în România, alegeri parlamentare și prezidențiale, fiind și luna în care s-a înregistrat cel mai mare număr de decese provocate de Covid, multe dintre ele neraportate.
Perioada la care fac referire procurorii DNA este una dintre cele mai tensionate din perioada crizei pandemice din România.
Strategia de vaccinare a fost una care a privilegiat elita politică și militară în detrimentul persoanelor aflate în prima linie a luptei cu virusul și a celor vulnerabile.
Mai mult, cererea pentru vaccin, atât în țară cât și la nivelul continentului, era cu mult mai mare decât reușeau cele două companii, Pfizer și Moderna, să producă.
„Dacă ne uităm în anii 2020-2021, există achiziții de vaccinuri făcute, cred că de fapt cele mai multe au fost achiziționate chiar la sfârșitul mandatului domnului Tătaru (PNL - n.red.). Apoi, au fost cu mult mai puține achiziționate în mandatul meu, în mandatul doamnei Mihăilă, din aprilie încolo nu știu câte au fost achiziționate. Lucrurile astea cred că trebuiau lămurite demult”, a declarat Vlad Voiculescu (USR), ministru al Sănătății în perioada 23 decembrie 2020 - 14 aprilie 2021.
„…ar trebui să ne întrebăm sau să ne aducem aminte cui raporta președintele CNCAV, domnul Valeriu Gheorghiță. Acesta nu-mi raporta mie, nu avea niciun fel de subordonare față de ministrul Sănătății şi subordonarea dânsului era la domnul ministru Ciucă, ministrul Apărării la momentul respectiv, față de premierul Cîțu şi se sfătuia cu președintele Iohannis şi cu consilierii domnului președinte Iohannis mult mai des decât o făcea cu mine sau cu oricine din Ministerul Sănătății”, a mai adăugat Voiculescu.
Ancheta DNA e importantă pentru că în perioada pandemiei mulți cetățeni au acuzat disfuncționalități majore în ce privește achizițiile de tratamente și echipamente medicale, măsurile de protejare a populației, strategia de vaccinare, dar și modul netransparent în care s-a efectuat administrarea situației de criză.
Drulă: Nu ne vor intimida. Ciolacu: USR calcă în picioare independența Justiției
Sunt multe întrebări care au rămas fără răspunsuri, iar o astfel de investigație ar trebui să facă lumină pe calea întortocheata și nedemocratică a luării deciziilor de viață și de moarte din timpul pandemiei.
Liderii USR acuză că procurorii DNA au întârziat ancheta și că aceasta are o componentă politică în contextul în care anul viitor sunt programate patru rânduri de alegeri.
”Nu ne vor intimida. Ne-au trimis semnale să ne potolim. Să nu construim Polul de Dreapta. Să nu contăm în alegerile de anul viitor pentru care scenariul de culise e deja pregătit. Dosare activate când e convenabil politic, în campanie electorală, am mai văzut. Aşa știu ei să lucreze. Vlad Voiculescu este un om cinstit, care în cele trei luni ca ministru, a acționat responsabil şi cu patriotism”, a reacționat Cătălin Drulă la aflarea veștii că doi foști miniștri USR urmează să fie investigați de procurorii DNA.
Declarația acestuia a fost criticată de liderii PSD care l-au anunțat pe Drulă că nu e fair-play să susțină aplicarea legii doar când e vorba de adversarii politici, iar când e vorba de oameni din partidul său să anunțe că sunt victimele unei conspirații.
„În loc să convoace de urgență forurile statutare ale partidului pentru a-i exclude pe USR-iștii penali, aşa cum cereau altor partide în situații similare, președintele USR calcă în picioare independența Justiției cu atacuri politice directe la adresa procurorului de caz şi a DNA. Este un act grosolan de subminare a statului de drept şi a instituțiilor din justiție şi e cu atât mai grav cu cât cei anchetați sunt acuzați că au produs cel mai mare prejudiciu înregistrat vreodată într-un dosar de corupție din România”, se arată într-un comunicat dat publicității de conducerea PSD.
Pariul DNA
Indiferent de stadiul anchetei, de dovezi și de strategia procurorilor pentru aflarea adevărului, în contextul actual, investigația DNA a devenit un motiv de luptă politică.
Marele arbitru va fi opinia publică, iar modul în care se vor poziționa cetățenii va da câștig de cauză unei tabere sau alteia.
O anchetă în ce privește pandemia e necesară, dar investigația trebuie să-i vizeze pe toți actorii implicați, care au avut atribuții și au luat decizii într-una dintre cele mai tulburi perioade din istoria recentă a României.