Pandemia de știri false, mai perversă decât COVID-19

victor.pitigoi

Senior Editor

“A fura idei de la cineva este plagiat. A le fura de la mai mulți este cercetare” (Murphy)

Aproape oricine poate cădea în capcana știrilor false, dar este jenant să muște asemenea nadă toxică tocmai un demnitar al statului, o înaltă personalitate a țării și lider politic, dezvăluind dintr-o dată că împăratul e gol, iar înțelepciunea în virtutea căreia a fost el așezat pe înaltul scaun este precară. 

Până aici ar fi numai jenant, dar, dacă demnitarul preia „știrea” și o duce el însuși mai departe, fiind atât de naiv încât nu înțelege falsul, sau atât de pervers încât l-a înțeles dar și-l asumă în interesul său, atunci el mi se pare nu numai toxic, ci și periculos.

Cam în acești parametri se încadrează recentele declarații ale președintelui uneia din Camerele Parlamentului, care s-a apucat să aducă Guvernului acuzații, privind prețul ridicat al testelor COVID, declarând că el însuși s-a documentat  ”din informații publice și din ceea ce spune lumea care și-a făcut test acolo”.

Documentare după ureche, la înalt nivel

Cine se documentează ”din informații publice și din ceea ce spune lumea”? Al treilea om în stat, demnitarul învestit cu încredere să conducă o Cameră a Parlamentului României, șeful interimar al celui mai numeros partid din țară, omul care pregătește chiar în aceste zile o moțiune de cenzură, destinată să demită întregul Guvern al României – pe scurt, Marcel Ciolacu.

ADVERTISING

Domnul Ciolacu n-a fost așezat pe înaltele scaune ocupate ca să se informeze din jurnale sau din ce spune lumea. Nimic nu-l oprește să se informeze corect și oficial. 

Are la dispoziție nenumărați consilieri, poate consulta orice documente sau arhive, primește informațiile la zi ale serviciilor specializate în acest profil, are acces la toate instituțiile statului, la ambasadele noastre din lume. Peste tot.

Nu-i interzice nimeni să citească presa sau să tragă cu urechea la ce discută babele pe marginea șanțului – adică „lumea” – dar dacă, în loc să verifice o informație de senzație, o folosește ca să atace Guvernul de după colț, asta nu mai este nici naivitate, nici prostie sau neghiobie. 

Este numai venin, împroșcat de pe înaltul său scaun.

Ce să mai înțeleagă atunci omul de pe stradă?

Știind bine unde țintește, dar neînțelegând cu ce arme atacă (iarăși, împăratul gol!), domnul Ciolacu crede că ne face KO, spunând în continuare: „Ieri au fost știri în toată presa cu cât costa un test în Germania și în alte țări europene. Am făcut o comparație pe baza acestor informații”.

Cum adică, toată presa, domnu’ Ciolacu? N-au contestat destule publicații autenticitatea documentului publicat numai în unele? Adică, presa este toată numai acolo unde îmi convine, iar unde nu-mi convine acolo nu mai e presă, nu mai e nimic?

Mă îndoiesc că domnul Ciolacu a citit toată presa. Dacă o citea, știa că știrea vehiculată de dânsul este contestată de o bună parte din ea.

Îmi pun o întrebare bizară: dacă al treilea om din stat își formează opinia și chiar ia decizii în funcție de știrile din presă, neverificate în niciun fel, ci doar comparându-le unele cu altele, de ce să nu-l înțelegem pe  omul simplu de pe stradă, care află de pe Internet că virusul COVID nu există și refuză să poarte mască?

De ce nu l-aș înțelege și pe cel care a făcut zilele trecute o nuntă mare cu lăutari de prima clasă, fără nicio regulă de prevenire a contagiunii?  De ce nu-i înțelegem și pe cei care părăsesc spitalul, deși încă mai pot răspândi virusul? 

Mai ales că l-au și răspândit, dacă ținem seama de rata îmbolnăvirilor, ajunsă la o mie ce cazuri pe zi, fără altă explicație decât contagiunea!

1.030 de cazuri noi de coronavirus, încă un record pentru România. Am trecut de 40.000, în total (Infografice)

Practica știrilor false e contagioasă și se transmite în PSD

O singură scuză ar putea avea domnul Ciolacu, aceea că folosirea știrilor false ca instrument perfid  de luptă cu adversarii politici n-a născocit-o el. A preluat-o de la predecesori.

Vă aduceți aminte cum justifica doamna Dăncilă la Bruxelles violențele de la 10 august 2018?  Cu informația despre o iminentă lovitură de stat în România. Tot știre falsă, prezentată ca bună de prim-ministrul României la înalt nivel european.

Dar ce ziceți de informațiile lui Dragnea, predecesorul Vioricăi la partid, despre finanțarea în străinătate a protestelor din București, despre sorosiștii care ne vor răul, despre faptul că agresorii din 10 august 2018 erau „niște tineri de la USR”?

Dar expresiile „statul paralel” și „binomul” n-au fost tot dezinformări? Dar știrea doamnei Carmen Dan despre cineva – neidentificat nici astăzi – care i-a violat priza din sufragerie, introducând acolo un microfon?

Există sumedenie de știri false, nu-mi propun să le epuizez în cele de față, nici n-aș putea.

Mă voi opri însă la zilele de început ale democrației noastre, când televiziunea și alte medii de informare, inclusiv cele oficiale, transmiteau știrea despre teroriștii străini care împușcau oameni nevinovați, în plină stradă.

Cadavrele au fost inventariate, dar pe teroriști nu i-a descoperit nimeni și nici justiția nu-i găsește.

În opinia mea, nu-i caută.  E cu ochi și cu sprâncene că informația falsă îi convenea lui Ion Iliescu și adepților săi de atunci, incapabili să explice altfel cine a împușcat peste o mie de victime, căzute sub gloanțele unor necunoscuți.

Și minerii au fost aduși în același an la București tot pe baza unei știri false, aceea că autoritățile statului ar fi fost atacate de manifestanții din Piața Universității și că doar „forțele muncitorești” de pe Valea Jiului le pot salva, iar FSN n-are încredere în bucureșteni.

Torna, torna, fratre

N-aș omite din aceste câteva rânduri un fapt dintr-un registru oarecum nostim.

Mă refer la un fel știre falsă din vechime, una care nu numai a întors soarta într-o bătălie, dar a rămas ca reper în istoria limbii române, prin faptul că reprezintă cea mai veche mostră de expresie în această limbă.

Ați ghicit, mă refer la faimosul strigăt „torna, torna, fratre”, rostit de către un soldat, în timpul luptelor din anul 587 în Balcani, pentru a atrage atenția camaradului său că i s-a răsturnat desaga de pe catâr.

Strigătul a fost interpretat fals drept o comandă de retragere (întoarcere), ceea ce a compromis întreaga bătălie. Valoros pentru noi este detaliul menționat de cronicarul  Theofilact din Simocatta, care preciza că soldatul se exprimase „în limba băștinașă”  - adică protoromână.

Cine nu găsește știri bune le născocește pe cele false

Pentru istorie, strigătul soldatului din 587 a rămas ca exemplu clasic despre buturuga mică, în stare să răstoarne carul mare.

Cam pe așa ceva mi se pare că ar conta domnul Ciolacu, când lansează știri false din „ceea ce spune lumea” și din ce a citit dânsul în nu știu ce ziar, tocmai în perioada de pregătire a moțiunii de cenzură împotriva Guvernului.

În ce mă privește, nu cred că președintele Camerei ar recurge la știri false și informații neverificate într-o asemenea perioadă, dacă ar avea cunoștință de știri adevărate și documente imbatabile. Le-ar folosi pe acestea, dar nu le are.

Nici nu poate avea, într-o perioada când sănătatea și chiar viața românilor se află în pericol, iar singura lor nădejde sunt medicii și specialiștii în domeniul epidemiologic, care acționează prin instituțiile guvernamentale, cele atacate de liderul PSD. Atacate numai ca să pescuiască ceva în ape tulburi, întrucât în cele limpezi nu mușcă nimic.

Curat murdar, coane Fănică!

Citește și:

Criză de autoritate: În cine mai avem încredere?

Cine sunt cei care nu cred în Covid-19 și cine profită de pe urma lor? ”Plătim nota pentru desconsiderarea Educației”, spune Dumitru Borțun

Meleșcanu i-a cerut explicații lui Arafat pentru un fake news, o declarație a premierului Greciei care ... nu există


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇