Există multe suspiciuni, justificate fără îndoială, privind logistica, fondurile, mașinăriile din spatele campaniei lui Călin Georgescu. Am și eu asemenea suspiciuni care trimit însă mai ales spre ceaușismul târziu și structurile lui intrate în conservare după 1989.
Se vede legătura dintre dl Georgescu și zona DIE, băieții de aur ai lui Ceaușescu care au și rămas cu banii regimului. Dacă această legătură este o explicație pentru fenomenul electoral Georgescu rămâne de văzut, dar este interesantă declarația lui Marcel Ciolacu despre implicarea militarilor pensionari în campania electorală.
La fel cum rămâne de văzut dacă există implicații externe în alegerile din 24 noiembrie despre care vorbește abia acum premierul rănit politic de moarte. Cum e posibil ca dacă o asemenea implicare a existat, după cum domnia sa, repet, sugerează, să nu fi știut?
Dar dincolo de toate explicațiile și scenariile posibile, eventual corecte, separat sau chiar fără să se excludă, un fapt este incontestabil. Călin Georgescu a fost votat de peste 2,1 milioane de români.
Vorbim despre un om care rostește doct și mesianic niște inimaginabile aiureli, de la faptul că prin băuturile răcoritoare intră în noi nanocipuri ca în laptop, că cezariana este o tragedie care rupe “firul divin”, că s-a întâlnit cu extratereștri, că aselenizarea nu a avut loc.
„Apa înseamnă doar H2O? Eu nu cred așa ceva. Oricum, eu vă spun sincer că n-am nimic de-a face cu acest H20. Este mult mai mult. Este informație, este vibrație, este frecvență. Apa îți conferă o informație vitală. De aceea, apa a fost îmbuteliată în sticle de plastic, să nu-ți mai dea nicio informație”, spune dl Georgescu.
Nici nu mai discut despre raportarea la fapte istorice precum fenomenul legionar sau la manipulări grosolane precum aceea că Mihai Eminescu și Lucian Blaga sunt interziși în școli.
Profilul alegătorilor lui Călin Georgescu este divers. Cei mai mult au studii medii, deci bacalaureat, și au până la 65 de ani.
Toată această masă diversă include 30% persoane cu studii superioare. Cunosc personal cel puțin două asemenea persoane, absolut onorabile și educate, care au înghițit enormitățile lui Georgescu și, prin vot, le-au validat.
Țintirea
Cum poate un intelectual să accepte că “nu există altă știință în afară de Iisus Hristos”? Pentru că aiureala asta a fost împachetată în mesaje care au țintit algoritmic sensibilitățile subiectului.
Călin Georgescu a avut un mesaj pentru fiecare categorie vulnerabilă în parte. Nostalgicilor, bine prinși din timp în grupuri în care ați fost probabil invitați cu poze din albumul propagandei ceaușiste, le-a livrat discursul naționalist socialist al ceaușismului.
Pentru conspiraționiști, o categorie extrem de extinsă în societatea românească, a avut o ofertă mai bogată decât a celui mai mare magazin online din România. Nimic nu e ce pare, totul este pe dos, nimic nu trebuie crezut, singurul adevăr e cel pe care poți să pui mâna și nici acela dacă e îmbuteliat în plastic.
Pentru mistici atracția Georgescu e cu atât mai mare cu cât intensitatea misticismului e mai mare și implicit cu cât s-au simțit mai puși la colț pentru credințele lor.
Inadaptaților la societatea actuală le oferă soluțiile tipice de fugă, revenirea la tradiție, semănătorism, suveranism, victimizare, demonizarea dușmanului care nu poate fi decât Occidentul depravat. Celor speriați de război, disocierea de Ucraina și NATO, pacea universală sub pulpana Rusiei puternice.
Toate rostite cu o intonație doctă, calmă, sigură pe sine, de profesor și cu o cursivitate, e drept, remarcabilă.
Există și o zonă de mesaje subliminale. De exemplu, dacă veți asculta cu ochii închiși declarațiile lui Georgescu puteți să aveți impresia că vă vorbește Sergiu Nicolăescu, din rolurile lui de justițiar, erou, Mihai Viteazul. Pentru cei mai elaborați, tonalitățile pot trimite la intonația lui Zelea Codreanu.
Testul de discernământ
Validarea balivernelor lui Georgescu este, dincolo de orice, o oglindă pusă în fața societății românești.
1. Lipsa cronicizată de educație. Și nu mă refer doar la acumularea de informație, ci și la educarea spiritului critic. La reflexul de a verifica, de a pune întrebări, de a nu digera orice fascinat de melodia vocii ca un șarpe boa a unui guru extrem de abil și bine antrenat în spălarea de creiere.
Pentru cineva educat, cum e posibil să fie credibil un om care, de exemplu, e în același timp simpatizant legionar, al mareșalului Antonescu și al rușilor? Cineva care măcar a trecut pe la școală sau are copii elevi cum să creadă că Blaga și Eminescu sunt interziși?
Ani de distrugere a școlii au născut generații fără minima cultură generală și incapabili să discearnă între minciună și adevăr și să identifice măcar aberațiile monumentale.
2. Superficialitatea. Internetul și rețelele sociale mai ales, Tik Tok-ul, în mod special, au generat o extrem de periculoasă dependentă de enunțul vizual minimal, livrat în 30 de secunde, fără detalii și argumente, în propoziții scurte și simple, ca o pastila de hrănit temeri, așteptări, frustrări, nostalgii.
3. Conspiraționismul cronicizat, care este și o consecință a lipsei de educație, dar și a pierderii încrederii în sursele clasice de informație. Prea adesea mințiți, este adevărat, oamenii au ajuns să creadă că sunt mințiți tot timpul și că singura sursă credibilă de informație este cea neoficială, cu cât mai controversată cu atât mai puternică.
4.Decredibilizarea politicii tradiționale eșuată în derizoriu și complet desprinsă de agenda cetățeanului. Georgescu toarnă numai aberații pășuniste, dar măcar vorbește despre ceea ce îi interesează pe oamenii simpli.
Dl Călin Georgescu refuză să răspundă la întrebările presei în această perioadă, emite doar monologuri agresive la adresa jurnaliștilor în fața porții pe care apoi le-o trântește în față.
O atitudine menită să evite întrebări cheie, inclusiv privind activitatea domniei sale înainte de 1989.
Dacă această atitudine, care trimite direct la aroganța lui Klaus Iohannis, va enerva, dacă asemeni dlui Ștefan Mandachi vor mai fi destui români care să realizeze pe cine au votat și își vor schimba opțiunea, rămâne de văzut.
Cert este că alegerile din 8 decembrie sunt pentru România mult dincolo de un simplu test politic. Sunt un test de discernământ și o mare oglindă a stării noastre mintale.