Ucraina a beneficiat, un an și jumătate, de o susținere necondiționată din partea SUA și a statelor Uniunii Europene, cu o singură excepție importantă, Ungaria, condusă de Viktor Orban, un populist conservator care nu și-a ascuns niciodată susținerea pentru Vladimir Putin și Rusia.
După ultimele evoluții din Europa și SUA, e tot mai limpede că Ucraina va rezista cu greu în fața presiunii Kremlinului, în lipsa unui ajutor consistent și continuu cu bani și arme occidentale.
Din păcate, peisajul politic în zona aliaților occidentali începe să se schimbe. Şi nu în favoarea Ucrainei.
Sistemul democratic și luptătorii pentru eliberarea din această țară vor fi împovărați în perioada următoare de accederea la putere în Europa a unor lideri populiști, de o posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, dar și de amenințarea stagnării economice la nivel global.
Deși, în multe situații, Volodimir Zelenski și-a arătat nemulțumirea față de greutatea cu care se iau decizii în Washington și Bruxelles sau a criticat lipsa unei rezoluții politice cu privire la transferul unor arme mai performante, de exemplu, reținerea guvernului SUA cu privire ATACMS sau discuțiile din jurul avioanelor F-16, viitorul se va arăta mult mai complicat pentru președintele ucrainean.
Povestea unui pro-rus
Robert Fico, noul prim-ministru al Slovaciei, țară membră a Uniunii Europene și NATO, care se învecinează cu Ucraina, a anunțat ieri, imediat după ce a depus jurământul, că țara sa va opri de urgență ajutorul militar acordat Kievului.
Nimeni nu se aștepta la altceva de la unul dintre cei mai vechi lideri populiști din Uniunea Europeană, care în 2018 a demisionat de la conducerea guvernului, în urma uciderii jurnalistului Jan Kuciak, ca efect al unei conspirații puse la cale de un om de afaceri care avea legături cu executivul slovac.
Fico a fost anchetat pentru corupție în vâltoarea stârnită de acel scandal, dar a scăpat de acuzații, iar în timpul pandemiei și-a relansat cariera politică, devenind liderul mișcărilor anti-mască și anti-vaccin din această țară.
Mai mult, liderul SMER - formațiunea social-democrată care a câștigat alegerile din Slovacia - are o „problemă personală” cu Ucraina.
În anul 2009, aflat la conducerea guvernului slovac, Robert Fico trece printr-o perioadă dificilă, în urma stopării livrărilor de gaze către țara sa, brusc, fără nicio notificare, în mijlocul iernii, se arată într-un articol publicat de Politico.
Între Ucraina și Rusia se desfășura unul dintre frecventele conflicte diplomatice pe tema transportării gazelor spre statele europene.
Neînțelegerile au dus la închiderea conductei, iar cetățenii mai multor țări din proximitate au rămas în frig, iar companiile au pierdut bani, activitatea lor fiind afectată.
Robert Fico a făcut o călătorie de urgență la Kiev, unde premier era Iulia Timoșenko, una dintre figurile importante ale Revoluției Portocalii.
Fico a fost lăsat să aștepte și, apoi, în loc să aibă o discuție directă cu premierul ucrainean, s-a trezit într-o conferință de presă în care jurnaliștii l-au bombardat cu întrebări.
Robert Fico și la acea vreme era un apropiat al Rusiei, iar Timoșenko reprezenta primul guvern anti-Kremlin din Ucraina, după declararea independenței. De aici tensiunile dintre cei doi.
Politicianul slovac pare că n-a uitat umilința din urmă cu 15 ani, grăbindu-se acum să anunțe că țara sa a ieșit din grupul statelor care sprijină militar Ucraina.
Sfârșitul emoției
După declarația premierului Mateusz Morawiecki, făcută în contextul campaniei electorale din Polonia, prin care anunța și el că sistează transferul de arme către Ucraina, este a doua luare de poziție a unui lider dintr-o țară vecină care își retrage sprijinul militar.
Dacă la asta se adaugă și presiunea pe care o fac, în Congresul SUA, republicanii controlați de Donald Trump pentru stoparea ajutorului militar acordat Ucrainei, se observă o schimbare în ce privește susținerea acestei țări invadate de Rusia.
Perioada puternicei emoții colective, a solidarității și generozității fără margini, declanșate de debutul violent al conflictului ordonat de Putin, s-a încheiat.
Ucraina e în continuare ajutată. Mecanismele construite de lideri politici responsabili funcționează. SUA transferă arme și bani Kievului, deși mai greu, și încă există o susținere majoritară a opiniei publice în multe state europene, cu toate că se remarcă o reducere a acesteia.
Singura reușită
Volodimir Zelenski și guvernul său sunt obligați să se adapteze la noua realitate și, în același timp, să găsească soluții pentru a păstra determinarea și dorința de luptă a ucrainenilor.
E debutul unei perioade pe care Vladimir Putin o așteaptă încă de la începutul invaziei.
După calculele și acțiunile sale, mizase ca ea să înceapă mult mai devreme, tensiunile din SUA și Europa să debuteze imediat după ordinul de atac asupra Ucrainei.
S-a înșelat, iar în acest an și jumătate, Rusia s-a erodat masiv, pierzând prestigiul militar, distrugându-și economia, devenind un stat eșuat, blocat într-un conflict fără un orizont clar de încheiere.
Singura reușită a lui Vladimir Putin e supraviețuirea sa la putere. Sistemul politic dictatorial pe care l-a construit a rezistat la șocul înfrângerilor militare, la izolarea politică, economică și la tensiunile interne.
Într-un conflict de asemenea proporții cum e cel din Ucraina, pierderile se înregistrează în ambele tabere, iar războiul afectează negativ întregul univers de relații între state și între oameni.
Marele inamic al lui Putin
Drumul Ucrainei spre libertate, democrație, alungarea Rusiei și integrarea în structurile euro-atlantice va fi mai lung și mai complicat decât a sperat Volodimir Zelenski și mulți dintre cetățenii acestei țări.
Cu toată situația politică, tot mai complicată pe zi ce trece, Ucraina, prin victoriile obținute pe parcursul anului 2022, prin reformarea armatei și dotarea ei într-un ritm accelerat, prin inițiativa pe care încă o deține pe front, s-a salvat ca națiune.
Indiferent de cursul războiului, chiar și în cel mai pesimist scenariu, Rusia nu va reuși să mai aibă influență politică asupra Kievului.
Pentru generații de ucraineni, Kremlinul va reprezenta răul absolut din cauza distrugerilor și pierderilor de vieți omenești pe care le-a provocat.
Oricât de mult s-ar complica peisajul politic, nimeni nu poate nega realitatea, faptele, crimele.
Orice guvern european nu va putea trece peste dezastrul provocat de Putin și acoliții săi în Ucraina.
Oricât de detașați și obosiți de războiul din țara vecină vom fi, seara când mergem la culcare, e imposibil să nu ne gândim, măcar o clipă, că la câteva sute de kilometri, bărbați și femei luptă cu arma în mână pentru libertatea lor și pentru ca noi să avem un somn liniștit până în zori.