Relațiile cu Republica Moldova fac parte din toate pachetele electorale ale prezidențiabililor români, fiindcă toți candidații speră să culeagă voturi de dincolo de Prut. Despre unire se vorbește tot mai puțin.
Primarul general al Capitalei, candidat la președinție susținut de USR, a spus într-un interviu pentru Moldova 1 că „și-ar dori azi unirea cu R. Moldova”, chiar azi, și că „decizia de unire trebuie juridic să fie luată de majoritatea din cele două state”.
Nicușor Dan a amintit și că în 2018 Parlamentul de la București s-a declarat gata să refacă unirea de la 1918. Într-adevăr, la şedința solemnă a celor două camere reunite care a avut loc la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România s-a adoptat o Declarație care precizează că legislativul de la București „consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de voința acestora, și declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora”.
Nicușor Dan e singurul dintre prezidențiabilii credibili din România care vorbește cu lejeritate despre un subiect pe care l-au folosit în ultimii ani mai degrabă extremiștii decât liderii politici tradiționali.
Spre finalul mandatului său, care s-a terminat în 2014, fostul președinte Traian Băsescu a cochetat cu o strategie care să ducă la unificarea celor două state, dar și atunci, la fel ca acum, dincolo de Prut există o reticență în acest sens, mai cu seamă că Moscova a încurajat o astfel de soluție, după anexarea Crimeii, iar fostul ambasador rus în România, Valeri Kuzmin, declara că proiectul unirii poate fi pus în practică oricând „în baza dreptului istoric sau cu ajutorul referendumului“, dar că el propune formula referendumului, „ținând cont că o astfel de situație s-a întâmplat și în Crimeea“.
Practic, Rusia recomanda unirea, sperând, poate, într-o destabilizare.
Un sondaj făcut în toamna anului 2024 arăta că fiecare al treilea moldovean (aproape 36%) ar pleda pentru unirea Republicii Moldova cu România, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens, dar 54,8% s-ar pronunța împotriva unirii celor două state românești (iData, septembrie 2024).
Unioniștii sunt, în general, mai aproape de centru, în regiunile unde și ponderea vorbitorilor de limbă română e mai mare, dar există zone unde unioniștii sunt sub 10%. De exemplu, cei mai mulți care se declară contra unirii sunt la Cahul, Taraclia și Comrat, în sudul Republicii Moldova.
România ar trebui să ajute Moldova atacată?
În România, în schimb, proporțiile au fost inverse înainte de începerea invaziei ruse în Ucraina, când fiecare al șaptelea român (74,5%) ar fi fost de acord cu unirea și doar 21,1% s-ar fi opus (INSCOP Research în parteneriat cu Verifield, ianuarie 2022).
Până atunci, numărul pro-unioniștilor era în creștere. Războiul din Ucraina a modificat însă drastic percepția românilor cu privire la unire. Aproximativ 50% au declarat că în cazul unui referendum organizat mâine ar vota împotriva unirii cu Republica Moldova, iar 54% sunt de părere că această unire nu ar trebui să aibă loc în viitor. Doar 31% s-au exprimat pentru unire (Avangarde, mai 2023).
Întrebați dacă, în cazul unei invazii militare a Rusiei în Republica Moldova, România ar trebui să ajute cu trupe statul moldovean, 29% dintre respondenți au spus că da, în timp ce 56% dintre români au răspuns cu nu (Avangarde, februarie 2024).
Fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, exprima însă speranța multora de dincolo de Prut când spunea că, în cazul în care Republica Moldova ar fi atacată de Rusia, singura soluție ar fi unirea cu România.
Din cercetările sociologice, unirea nu mai e la fel de atrăgătoare ca altădată, totuși Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) o păstrează în program, iar George Simion crede că Republica Moldova „nu este o ţară” și nu-și dorește „perpetuarea unei statalităţi moldoveneşti diferită de România”, formule împrumutate de la Moscova și folosite de Vladimir Putin la adresa Ucrainei.
Declarațiile lui revizioniste nu i-au adus popularitate în R. Molodova, iar autoritățile de la Chișinău i-au prelungit interdicția de a intra în țară până în 2028, fiindcă „face parte din efortul de destabilizare” al Republicii Moldova.
De altfel, la alegerile prezidențiale de anul trecut din mica republică, Simion l-a susținut pe candidatul pro-rus. Între timp, Simion s-a radicalizat și mai mult în privința R. Moldova și a spus că nu e de acord cu banii prin care Bucureștiul sprijină statul vecin: „Eu privesc că noi, de fapt, sponsorizăm separatism şi atitudini anti-românești”.
Republica Moldova așteaptă cumva cu sufletul la gură să vadă cine va veni la Cotroceni, fiindcă banii din România sunt cu adevărat importanți pentru Chișinău și pentru că susținerea politică a Bucureștiului e vitală.
La Chișinău, Nicușor Dan se bucură de oarecare simpatie, dar nu e văzut ca o soluție, din simplul motiv că nu are în spate forțe politice care să asigure continuitatea în politica bilaterală, în vreme ce George Simion e considerat un instrument al Moscovei.
Sabina Fati