Basarabenii nu votează candidați la Președinția României în baza promisiunilor acestora. Românii basarabeni au fortificat mereu, prin votul lor, cea mai realistă opțiune pro-europeană a românilor din țară.
Puterea de vot a basarabenilor la alegerile din România cântărește 25% din votul total al diasporei române. Logica votului pragmatic al românilor basarabeni e simplă și ea a fost confirmată prin vot la toate alegerile de până acum: cei mai mulți deținători de cetățenie română din Republica Moldova sunt intelectuali, unioniști convinși, dar care niciodată nu au votat partide fals-unioniste din România sau din Republica Moldova.
Unioniștii basarabeni votează pragmatic partide și candidați pro-europeni. De exemplu, la scrutinul prezidențial anulat anul trecut AUR, care se pretinde partid unionist, a adunat doar 3% din votul basarabenilor.
Romantici, pragmatici și imuni la tactici perfide rusești
Un alt element evidențiat de scrutinele anterioare este că românii basarabeni nu votează în cadrul alegerilor din România precum le sugerează „idolul” politic local. De exemplu, în 2024, Nicolae Ciucă în zadar a defilat prin Chișinău alături de liderul partidului de guvernământ (PAS), Igor Grosu, pentru că în ziua alegerilor votanții PAS cu cetățenie română și-au dat masiv votul pentru Elena Lasconi (peste 56%). Aceasta arată că electoratul românesc din Republica Moldova este unul elevat, care votează conștient în baza propriilor analize și este mereu în căutarea politicianului român onest, dispus să pledeze sincer cauza Republicii Moldova în cadrul UE.
Basarabenii caută, la alegerile din România, un Băsescu mai tânăr, care să facă baie de mulțime prin Chișinău în timpul vizitelor sale în calitate de viitor președinte. Iar în contextul efortului fără precedent al Chișinăului de integrare în UE, guvernarea pro-europeană de la Chișinău are nevoie ca la Cotroceni să ajungă „un președinte proeuropean care să țină România în UE și care să ajute și Republica Moldova să ajungă acolo cât mai repede”, a spus joi, 17 aprilie, președinta Maia Sandu.
De trei ani, oamenii lui Putin amenință Chișinăul cu text deschis. Ei spun că Moldova e următoarea țintă dacă cedează Ucraina. În aceste condiții, Republica Moldova are nevoie de un umăr de care s-ar putea sprijini și care i-ar face pe moldoveni să nu se simtă singuri în fața agresiunii ruse. Un politician român care spune că urăște Republica Moldova, care declară că dacă va ajunge președinte „România nu se va implica în vreun atac armat în cazul în care Republica Moldova ar fi atacată de Rusia” sau care compară Republica Moldova cu Coreea de Nord și spune că „România nu trebuie să finanțeze „regimul antiromânesc” de la Chișinău al Maiei Sandu”, nu are nicio șansă să adune voturi din partea românilor basarabeni chiar dacă se declară unionist.
Experiența deceniilor trăite sub cizma rusească i-a înzestrat pe basarabeni cu abilități deosebite în identificarea agenților ruși infiltraţi în politică sau cultură. Acești oameni sunt imuni la slogane false unioniste.
România, fără o ofertă politică bună pentru basarabeni
În lista de candidați înscriși în cursa electorală pentru Președinția României nu există un candidat ideal pentru alegătorii basarabeni. Și nici transformarea liderului PAS, Igor Grosu, în agent electoral al lui Crin Antonescu, nici faptul că unii și-au făcut loc, într-o zi, prin talk-show-urile cu impact de la posturile TV din Moldova tot nu le va aduce multe voturi în plus.
Și asta pentru că ei au lipsit cronic din peisajul mediatic moldovenesc și și-au amintit de Chișinău doar în acest context electoral. Unii chiar au recunoscut în cadrul interviurilor TV oferite jurnaliștilor moldoveni că au tare multă treabă prin București, dar au venit acum prima dată la Chișinău, „pentru că votul cetățenilor români din Republica Moldova e important în contextul alegerilor din România”. „Aha, deci doar în acest context contăm pentru voi” – asta și-au spus privitorii.
Fără șanse în Moldova sunt și vechii parteneri români ai oligarhului moldovean fugar, Vladimir Plahotniuc. Mașinăria politică obscură pe care o gestiona acesta în Republica Moldova în perioada statului capturat (2016-2019) este practic o ruină ineficientă. Clonele structurilor politice moldovenești ale oligarhului fugar sunt neglijabile, după ce au ajuns cumulativ la 1% ca pondere de vot la ultimele scrutine din Republica Moldova.
Autor: Vitalie Călugăreanu