Încercând să-I ironizeze pe europarlamentarul liberal Rareș Bogdan, social-democratul Ion-Marcel Ciolacu s-a năpustit cu ironii la adresa liberalului, după ce acesta afirmase că PNL este gata să ofere soluții pentru orice portofoliu, dacă cei de la PSD nu sunt în stare să propună o soluţie pentru un nou ministru la Apărare.
Logica spune că, la asemenea afront, nu există decât o singură replică onorabilă: prezentarea unui nume – sau mai multor – pe care PSD tocmai s-ar pregăti să-l / să le prezinte premierului, iar premierul să le înainteze președinelui Iohannis. Asta ar dovedi că PSD are cu adevărat soluții.
Dar liderul PSD are propria logică, în fața căreia rămâi perplex: „Întotdeauna trebuie să existe și nea Ion de la raion. Nu înseamnă că eu trebuie să îi răspund”.
Lăsând la o parte neinspirata formulare a răspunsului, prin care social-democratul șef răspunde înștiințându-l pe prim vicepreședintele PNL că nu trebuie să răspundă, mă opresc la și mai neinspirata trimitere spre „nea Ion de la raion”: n-a observat, oare, domnul Ion-Marcel Ciolacu (așa figurează domnia sa în acte) că apelativul i se potrivește – la propriu, nu la figurat! – mai bine domniei sale, decât preopinentului, înscris, și el, în acte, cu ceva asemănător, dar nu identic: Ioan-Rareș Bogdan?
Mi se pare grav faptul că domnul Ciolacu caută o formulă metaforică, gândind că astfel îl va face praf pe liberal, dar nu sesizează că metagoria se va întoarce, ca bumerangul, înapoi la cel care a lansat-o. Căci domnul Rareș Bogdan are perfectă dreptate, când susține că, la MApN, trebuie numit un ministru imediat, iar PSD tărăgănează, nu găsește omul potrivit și aruncă fumigena cu „nea Ion”, ca să distragă atenția de la fondul problemei.
Fondul este acela la care gândea și europarlamentarul Bogdan: dacă PSD ar avea o personalitate potrivită pentru respectivul portofoliu, n-ar exista motive s-o propună imediat premierului, iar premierul s-o prezinte imediat președintelui Iohannis.
Faptul că PSD este nevoit să recurgă la soluția interimatului într-un moment când războiul se apropie de frontierele României demonstrează câtă dreptate are Rareș Bogdan (nea Ion, deh!), când susține că trebuie numit imediat un ministru, iar PSD nu găsește persoana potrivită.
Refuz să cred că, în uriașul PSD, n-ar exista un om competent, capabil să conducă ministerul Apărării. Nu știu de ce nu-l găsește domnul Ciolacu, dar, dacă tărăgănează în continuare, încep să gândesc și eu, ca tot românul, că poate sunt interese la mijloc și nu se încheie târgul, până nu se duc negocieri, ca la piață: mai dă rumâne, ia lasă jupâne.
Căci, trebuie să recunoaștem, om fi noi europeni, dar suntem și cam balcanici de felul nostru. Reziști greu să vezi cum îți trece ceva prin mână și nu iese de aici puțin ciubuc, sau măcar un mic bacșiș. Pardon, era să zic, comision.
Nu-mi pot permite să gândesc că ar fi vorba de comisioane la nivelul guvernului, Doamne ferește, dar ceva simpatii tot pot fi în joc, căci nu o dată s-au făcut numiri numai pe ochi frumoști, poate la figurat, dar poate și la propriu. Vi se pare că greșesc?
Pe mine, ca simplu cetățean, nu mă satisface interimatul la care a recurs PSD. Interimatul nu este mai mult decât o cârpeală, o zdeanță peticită, iar dacă - Doamne ferește! - ar nimeri pe teritorul României vreo rachetă rătăcită, sau una anume ochită, cine va trebui să fie PROMPT pe fază, să-l informeze corect pe președinte, să se consulte cu partenerii din NATO și să-i dea replică lansatorului de rachete cu o vorbă pe măsură, în bună tradiție românească: pe-aicea nu se trece!?
Evident, premierul. Dar premierul are multe, foarte multe alte probleme pe cap. Trebuie să reprezinte guvernul, chiar țara, în tratative cu partenerii de tot felul, trebuie să se bucure de credibilitatea partenerilor interni sau internaționali, după caz, iar aceștia să conteze pe stabilitatea celui cu care au discutat, care s-a angajat și care a semnat.
Cine se poate baza pe un interimar, care e aici, iar mâine în altă parte?
Un interimar are deja destule pe cap: și energia, și inflația, și creșterea pensiilor și a salariilor, are bugetul în curs de definitivare. Toate îl țin ocupat, cum se zice 24/7. Evident că, în cazul ipoteticei rachete de care vorbeam anterior, el le va lăsa pe toate baltă, ca să ia taurul de coarne pe plan militar.
Acum câteva zile, Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu premierul Ciucă la Vila Lac și se părea că vor discuta, poate, cea mai presantă problemă politică a țării: numirea imediată a unui nou ministru al Apărării. Asta așteptam cu toții și tot asta a înțeles și cel de al treilea lider al alianței, domnul Kelemen Hunor, care declara miercuri:
”M-au informat cei doi preşedinţi că au discutat despre situaţia de la Armată, de la Ministerul Apărării, ei trebuie să ştie ce au decis, alte amănunte nu le cunosc, nu ştiu, dar sunt convins că foarte repede ar trebui să se ajungă la o soluţie pentru că nu poţi să laşi Ministerul Apărării fără un titular la acest portofoliu. Asta a fost discuţia lor, aşa m-au informat astăzi după-masă şi aştept şi eu nominalizarea ministrului Apărării în curând”.
Nu e clar? Asta a fost discuția lor, treaba lor, ei trebuie să știe ce au decis. Se pare însă că ei n-au decis nimic, se pare că nici n-au discutat despre portofoliul Apărării, ci cu totul alteva decât ceea ce ne relatează domnul Hunor. Căci iată cum explica domnul Ciolacu miercuri concluziile întâlnirii din ajun:
„Am avut o întâlnire de lucru, nu este nici prima nici ultima. Aceste întâlniri le avem destul de des. După cum ştiţi, astăzi domnul prim-ministru este la Bruxelles şi am trecut în revistă, şi împreună cu ministrul Fondurilor, ce anume se renegociază şi cum a rămas negocierea stabilită. Ce mă bucură şi am spus şi în intervenţia mea, am scos anumite proiecte prinse care erau nişte aberaţii.
Citesc printre rânduri, cam următoarele, nerostite: da, fusese vorba să stabilim ce facem cu postul vacant de la Apărare, dar premierul pleacă la Bruxelles, așa că am trecut în revistă altceva decât Apărarea. E ceva non-OK?
Măi, stimați lideri ai coaliției, cum se poate ca, în momentul de foc, când Apărarea țării stă practic decapitată, noi să ne întâlnim, ca să stabilim că întâlnirea (de lucru, nu altfel) nu-i nici prima, nici ultima, că întâlniri au loc frecvent și că doi dintre liderii coaliției au trecut în revistă ce se re-negociază la Bruxelles?
Știți cum vine asta? Ca la ședința cu Bulă când s-a stabilit că ne-am întâlnit ca să stabilim când ne vom mai întâlni.
Nimic despre ministrul Apărării, într-un moment când rachetele zboară tot mai aproape de noi, iar noi discutăm cu prioritate orice altceva decât căpetenia oștirii.
Iar domnul Ciolacu, important lider al coaliției, în loc să-și scrie în agendă cu litere roșii ce ministru propune în locul celui demisionat, ne informează că s-a dus până la Vila Lac, pentru o întâlnire de lucru, care nu este nici prima nici ultima.
Dacă PSD n-ar fi fost incapabil să facă propuneri pentru MApN, așa cum susține Rareș Bogdan, acum ar fi fost momentul potrivit ca premierul să-i ceară domnului Ciolacu soluția, nu de alta, dar ca să nu mai fie nevoie săptămâna viitoare de o altă înâlnire (firește, nici prima, nici ultima), tot la Vila Lac, acolo unde se hotărăsc multe, afară de cazul când nu se hotărăște nimic. Nu-i așa?
Dar, vai, se pare că nici pentru generalul Ciucă nu este prioritară problema căpetenei oștirii, ci numai prevederile din PNRR pe care domnul Ciolacu le etichetează ca „aberații” și de dragul cărora s-a deplasat până, hăt, la respectiva Vilă Lac.
Pe mine mă deranjează însă limbajul nedelicat practicat de nea Ion-Marcel ăsta, al nostru! Cum poți să numește aberații prevederile din PNRR, elaborate de fostul guvern al României, verificate de speciaiștii de la Bruxelles și aprobate într-un cadru solemn, când însăși președinta PE, doamna Ursula von der Leyen a venit în acest scop la București.
Nu era mai potrivit, mai european și mai puțin balcanic să fi explicat corct că un guvern anterior avea o anumită optică, iar noi, cei de acum, avem alt punct de vedere? Elegant și fără termenul „aberații”, atât de incomod.
Mi se pare ca un fel de bădărănie să afirmi cu atâta dezinvoltură că liderii CE au semnat niște aberații, iar acum să vină pesedistul Ciolacu încercând să le „repare”, în baza pincipiului: ei au fost proști și tonți, iar noi suntem deștepți și mișto. Bingo!
POST SCRIPTUM
Nostimada este că nu numai social-democratul Ion-Marcel și liberalul Ioan-Rareș Bogdan își serbează onomastica de sfântu’ Ion, exact după Bobotează. Întâmplător, amândoi sunt tizi și cu premierul, înscris în acte ca Nicolae-Ionel Ciucă.