Este joi, ora 22, data 10 septembrie 2020, adică cea aleasă de guvern pentru a comunica părinților și profesorilor cum vor începe cursurile în fiecare școală. E vorba despre acea decizie autonomă pe care fiecare școală trebuie să o ia, în funcție de condițiile proprii, de care va răspunde, dar, care trebuie să primească aprobarea Comitetului pentru Situații de Urgență via Inspectorate Școlare.
Nu se știe nimic. Dna ministru a ieșit la tv să spună că sunt ”6.116 unități de învățământ în care se aplică scenariul verde, 2.711 scenariul galben și 101 unități de învățământ scenariul roșu. Dar fără datele din București, de la Bihor, de la Brăila, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Giurgiu, Mehedinți, Maramureș, Prahova, Satu Mare, Suceava și Teleorman”.
Așadar, milioane de părinți și copii habar nu au cum va arăta pentru ei săptămâna viitoare.
Soluții de avarie acolo unde nu e Internet: Poștașul va duce cursurile în plic sau ele vor fi urmărite la televizor
Nu sunt singura care știe că asupra directorilor de școli se fac presiuni uriașe din partea Inspectoratelor să meargă morți-copți pe varianta hibrid, chiar dacă în Consiliile de Administrație a fost aleasă varianta online. Nici nu mai contează de ce unele școli au luat această decizie.
Poate pentru că directorii sunt incompetenți și nu au pregătit nimic. Dar i-a întrebat cineva toată vara ce pregătesc? Poate pentru că directori competenți nu au suficienți profesori și suficiente femei de serviciu, posturile fiind blocate, astfel încât să poată asigura un standard decent.
Contează că școlile au ajuns la concluzia că nu sunt pregătite să aibă elevi în școală. Dacă sunt autonome, cum auzim de o lună, de ce să le infirmi decizia? Dacă nu sunt autonome, atunci de ce nu a existat o decizie centrală asumată ca atare de minister de la început și de ce directorii nu au fost urmăriți toată vara ce fac pentru aplicarea ei?
Am întrebat prietenii și urmăritorii de pe Facebook care locuiesc în străinătate cum au început școlile la ei. Niciunde, absolut niciunde nu a fost un asemenea haos, o asemenea incertitudine.
În Suedia s-au deschis școlile de aproape două săptămâni. Ce învățăm din experiența lor și cum îngrijești acasă un bolnav de Covid-19 – Interviu
Îmi scriu directori de al căror profesonalism nu mă indoiesc: ”În toată cariera mea, o asemenea bătaie de joc n-am mai trăit! O asemenea degringoladă nici atât. Care autonomie, care… ce? Ne omoară ăștia de o săptămână! Nu mai am putere nici să respir și nu sunt o plăpândă!”
Nu știu dacă ați observat, dar nu există, ca în alte situații, un centru de comandă. Pentru chestiuni esențiale, și nu cred că deschiderea școlilor nu e una, se făceau ședințe la Cotroceni. Nu a fost niciuna. Nu a fost nici vreo celulă de criză la guvern.
Decizia a fost pasată Monicăi Anisie, care, la rândul său, a pasat-o autorităților locale care sunt în campanie, deci într-un vid de autoritate. Toată lumea se spală pe mâini, încearcă să fie cât mai puțin asociat cu degringolada, nimeni nu ține volanul, dar face presiuni pentru decizia cea mai convenabilă din punct de vedere electoral.
Nici pe partea Ministerului Sănătății nu e mai bine.
Întâi avizele de la medic erau necesare pentru toți. Apoi au sărit în sus medicii de familie cu mii de copii pe listă că nu au nicio șansă să le elibereze, iar aglomerația din sălile de așteptare va fi extrem de periculoasă. Apoi s-a renunțat cu totul la adeverință. Apoi s-a revenit cu adeverință doar pentru clasele de început de ciclu școlar.
Că pentru clasele care învață pe programe noi, acum a VIII-a, nu sunt manuale nici măcar nu e știre. Știre ar fi fost să existe.
În aceste condiții, nu e nicio mirare că PSD, în frunte cu Gabriela Firea, profită la maximum, panichează părinții cu internări obligatorii ale copiilor și anunță a nu știu câta serie de testări gratuite perfect inutilă în alt scop decât cel electoral. La fel ca testarea celor 4.000 de bucureșteni care a descoperit 4 pozitivi.
Firea crește capacitatea de testare pentru COVID-19, deși bucureștenii nu se îngrămădesc și nici specialiști nu sunt
Ceea ce nu explică dna Firea este care laboratoare vor putea să-i proceseze testele, de asimptomatici, 250 de mii înțeleg, și câți simptomatici vor rămâne netestați în aceste condiții.
Am să repet mereu, testul RT-PCR nu este ca testul de sarcină: pui picătura și apare liniuța. Presupune nu numai aparatură, ci și resursă umană limitată. O resursă care este alocată prioritar simptomaticilor. Și când este depășită, încep să apară erorile, după cum am văzut.
Primul medic care a realizat în România teste pentru diagnosticul Covid, dr Dan Oțelea, șeful laboratorului de genetică moleculară din cadrul Institutului ”Matei Balș”, a explicat pentru SpotMedia.ro ce înseamnă și ce presupune în mod real un test RT - PCR.
Secretele testelor Sars Cov 2: Omul sau mașina? De unde apar erorile – Interviu cu medicul care a făcut primul în România teste COVID
Ce acuratețe vor avea testele acestea făcute la grămadă? Ce personal calificat are dna Firea pentru recoltare? Dar ce contează, când dna Firea este în campanie? Însă bulevardul acesta electoral i-a fost lăsat de incompetența guvernului.