Cum a ajuns premierul Marii Britanii să-şi dea demisia după nici 45 de zile. Legătura cu Brexit şi Covid

A fost în audiență la regină cu două zile înainte de moartea monarhului cu cea mai lungă domnie, intrând în istoria Regatului Unit. Cu toate acestea, n-a reușit să primească susținerea britanicilor cărora le-a propus o reducere masivă a taxelor pentru a relansa economia. Perspectiva unei societăți și mai polarizate i-a îngrozit pe cei mai mulți.
Cum a ajuns premierul Marii Britanii să-şi dea demisia după nici 45 de zile. Legătura cu Brexit şi Covid
  • O țară cu 70 de milioane de locuitori era condusă de un premier care a primit puțin peste 80.000 de voturi.
  • Șocul produs de Brexit asociat cu impactul Covid-19 au creat o situație greu de administrat pentru Partidul Conservator, care ocupă majoritatea locurilor din Parlament.
  • Liz Truss a propus o scădere fără precedent a taxelor, inclusiv pentru cei mai bogați britanici, dar și pentru corporații și bănci.
  • Următoarele alegeri parlamentare sunt programate în 2025, dar e greu de crezut că nu va exista o consultare populară anticipată. Mai puțin de un sfert dintre alegătorii britanici ar mai vota cu conservatorii.
  • Partidul Laburist se bucură de susținerea a 52% dintre alegători, conform ultimelor sondaje de opinie.   

Marea Britanie e devorată în continuare de demonii Brexit-ului. Prim-ministrul Liz Truss a pierdut, deja, susținerea Partidului Conservator. Iar joi și-a anunțat demisia, după numai 45 de zile ca premier, cel mai scurt mandat de premier din istoria Marii Britanii.

Liz Truss a anunțat că demisionează din fruntea Partidului Conservator și, automat din funcția de premier al Mari Britanii și va rămâne premier până când un succesor va fi ales.

ADVERTISING

Cum s-a ajuns aici

După ce, la începutul lunii iulie, Boris Johnson a demisionat în urma acuzațiilor că a încălcat legea în timpul stării de urgență din pandemie, organizând mai multe petreceri, în cadrul partidului a început o competiție pentru ocuparea postului de lider al formațiunii și, automat, de șef al Executivului.

Charles III proclaimed monarch in UK
Boris Johnson, fostul premier al Regatului Unit, unul dintre arhitecții Brexit-ului, nu a reușit să-și țină promisiunile făcute în fața britanicilor - Foto: Hepta.ro

Pe parcursul a două luni a avut loc o competiție politică în care mai mulți lideri conservatori și-au prezentat programul de guvernare.

Liz Truss, fost ministru de Externe în Guvernul Boris Johnson, l-a învins pe Rishi Sunak, fost ministru de Finanțe.

La vot au participat în jur de 150.000 de membri ai Partidului Conservator, iar diferența dintre cei doi a fost de 21.000 de voturi.

În data de 5 septembrie, Liz Truss a devenit prim-ministru. Iar o zi mai târziu a făcut o călătorie la Balmoral, reședința de vară a reginei Elisabeta a II-a, unde aceasta a primit-o în audiență. 

A fost ultimul premier care a primit binecuvântarea monarhului britanic care a domnit 70 de ani. Două zile mai târziu, regina Elisabeta a II-a se stingea din viață la vârsta de 96 de ani.

FWRO
Ultima întâlnire a reginei Elisabeta a II-a cu un premier britanic a avut loc în data de 6 septembrie 2022, cu Liz Truss, lidera Partidului Conservator - Foto: Hepta.ro

Pentru Liz Truss, acea unică audiență a fost momentul ei de glorie ca prim-ministru al Marii Britanii.

De atunci, lucrurile au mers tot mai prost pentru premier, care a ajuns, în doar câteva săptămâni, în situația de a nu mai avea susținerea partidului.

Reducerea taxelor nu e întotdeauna o idee bună

Marea Britanie e singura economie dezvoltată al cărei PIB nu s-a întors la nivelul avut înainte pandemie.

Șocul produs de Brexit, 2020 fiind și primul an în care Regatul Unit a rupt toate legăturile cu Uniunea Europeană, asociat cu impactul Covid-19, au creat o situație greu de administrat pentru Partidul Conservator, care ocupă majoritatea locurilor din Parlament.

Boris Johnson, unul dintre arhitecții și susținătorii Brexit-ului, a vrut să le ofere britanicilor o despărțire de Uniunea Europeană fără șocuri. 

Mai mult, și-a propus să demonstreze că cetățenii din Marea Britanie o duc mult mai bine acum când au scăpat din “lanțurile Bruxelles-ului” și astfel a intrat într-o spirală a cheltuielilor publice, care n-a putut fi susținută de economia reală, afectată grav de încetinirea exporturilor, de criza forței de muncă și de creșterea costurilor de producție din cauza noilor taxe vamale.

La asta s-a adăugat criza sanitară provocată de Covid-19, care a prins Marea Britanie izolată, fără a putea beneficia de sprijinul UE, care a creat noi instrumente financiare pentru a susține economiile statelor membre.

În campania pentru alegerea unui nou prim-ministru, după demisia lui Boris Johnson, Liz Truss a venit cu un program prin care propunea o scădere fără precedent a taxelor, inclusiv pentru cei mai bogați britanici, dar și pentru corporații și bănci.

Astfel, Truss se aștepta să crească apetitul pentru investiții în Marea Britanie și să relanseze economia.

Un mini-buget care a provocat un mega-scandal

Problema lui Truss a fost că un astfel de program, agreat de alegătorii conservatori, nu a fost susținut de Banca Angliei, care încearcă să tempereze inflația și nici de restul britanicilor, care vedeau că acest “mini buget”, cum a fost denumit de presa din Regatul Unit, va lăsa fără resurse sistemul național de sănătate, cel de educație și de asigurare a ordinii publice.

La scurt timp după lansarea proiectului de buget, au început protestele, indicii bursieri s-au prăbușit, iar lira, moneda națională, s-a devalorizat masiv în raport cu euro și dolarul american.

Kwasi Kwarteng, ministrul de Finanțe, și-a dat demisia, iar Truss a scos din buget toate reducerile de taxe pentru a calma populația și piețele.

“Poporul britanic își dorește, pe bună dreptate, stabilitate, motiv pentru care abordăm provocările serioase cu care ne confruntăm în înrăutățirea condițiilor economice. Am luat măsuri pentru a stabili un nou curs de creștere care să sprijine și să ofere rezultate pentru oamenii din Regatul Unit”, a declarat Liz Truss.

Acest eșec a spulberat întreaga susținere pentru actualul prim-ministru, care azi a fost forţată practic să demisioneze.

CitatLizTruss

Prăbușirea conservatorilor

În Marea Britanie se vorbește de o “italienizare” a guvernării, care a apărut din cauza instabilității politice și a schimbării frecvente a celor care conduc Executivul.

Principala cauză a acestei crize este Brexit-ul. Liderii Partidului Conservator n-au reușit să le livreze britanicilor ce-au promis în campania din 2016, în care au susținut părăsirea Uniunii Europene. 

După șase ani de dezbateri, negocieri și confruntări politice, economia britanică se resimte, iar în actualul context al războiului din Ucraina, inflația face ravagii și nu sunt semne încurajatoare.

Următoarele alegeri parlamentare sunt programate în 2025, dar e greu de crezut că nu va exista o consultare populară anticipată, pentru că mai puțin de un sfert dintre alegătorii britanici ar mai vota cu conservatorii.

Partidul Laburist se bucură de susținerea a 52% dintre alegători, conform ultimelor sondaje de opinie.   

Liz Truss, educată la Oxford, n-a reușit să găsească soluții minune pentru relansarea economiei, dar nu poate fi acuzată că n-a încercat.

„Guvernul Regatului Unit a transferat, în esență, inițiativele strategice înapoi la Banca Angliei și a eliminat percepția că cele două instituții sunt în dezacord”, a declarat Sean Darby, strateg acțiuni globale la Jefferies.

Din păcate, instabilitatea politică din Marea Britanie are un impact negativ și asupra Europei. 

Războiul din Ucraina a pus o mare presiune asupra statelor occidentale și, deși, solidaritatea este puternică, incertitudinea, inflația și criza energetică reprezintă provocări cu care se confruntă multe guverne acum, în prag de iarnă.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇