La distanță de numai câteva zile după ce presa aservită Kremlinului recunoștea un anumit eșec diplomatic al Moscovei, intervenit după convorbirea telefonică dintre liderul de la Kiev și cel de la Beijing, iată că, tot un editorial din ziarul Pravda recunoștea sâmbătă că „Rusia n-a reușit să fructifice situația avantajoasă de când prezida Consiliul de Securitate al ONU”.
Un nou eșec, aproape la fel de răsunător ca și primul!
Cine a urmărit presa rusă a sesizat entuziasmul cu care ziarele aservite – adică, mai toate – așteptau nerăbdătoare să-i audă pe dipomații ruși la ONU cum expun și argumentează cele mai noi „teorii” ale lui Putin, conform cărora vinovat pentru războiul din Ucraina s-ar face numai Occidentul, care ar fi silit Rusia să se… apere de amenințări, printr-o Operațiune Specială.
Fără îndoială, liderii de la Kremlin așteptau efectul acestei manevre diplomatice, pentru reușita căreia au tirmis la New York însăși materia cenușie a diplomației moscovite, ministrul de exerne Serghei Lavrov.
Dar efectul s-a lăsat așteptat, ceea ce îl determină pe editorialistul Pravdei să observe că „Rusia are încă multe probleme nerezolvate pe plan internațional, chiar dacă, în principiu, ele sunt susținute de țările priete Rusiei, de presă, de societatea civilă și de notabile persoane publice”.
Pe scrut, bla-bla-bla.
Autorul articolului își exprimă repetat nedumerirea pentru modul cum a reușit dipomația rusă să-și rateze temele, mai ales că fusese pregătit un mănunchi stufos de probleme, care nu trebuiau decât prezentate și susținute de diplomați.
Încercând să recapituleze lecția ratată, editorialul amintește câteva puncte fierbinți care, conform aprecierilor moscovite, trebuiau să inflameze în favoarea Rusiei întreaga atmosferă de la Consiliul de Securitate:
- nevoia de a condamna terorismul Occidentului, desfășurat în spațiul rusesc, pentru a submina „Operațiunea Specială”
- „genocidul” practicat de autoritățile ucrainene asupra rusofonilor din recent declaratele „republici” Donețk și Luhansk
- prezența americană în Siria, catalogată de liderii ruși ca ilegală
- nevoia de a asigura „protecție internațională” statului Mali (prietenos cu Rusia)
- ridicarea embargoului asupra armelor și retragerea contingentului MINUSCA din Republica Centrafricană
- problema sancțiunilor care afectează autorități și popoare din Iran, Coreea de Nord, Siria și Eritreea
Ziarul nu punctează chiar toate „problemele internaționale” cu care diplomația rusă spera să impresioneze înaltul for de la New York, dar își asigură cititorii că se află pe răboj nu mai puțin de 15. Din acestea, reprezentantul Rusiei la președinția Consiliului abia a reușit să prezinte două. Și, atunci, se întreabă retoric editorialistul: „Ce a făcut Rusia în calitate de președintă a Consiliului de Securitate al ONU de la începutul lunii aprilie 2023 și până în utima zi a lunii, când expiră președinția rotativă?”.
Pentru întregul eșec, autorul îl găsește vinovat pe reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliu, Vasily Nebenzya, care avea pregătite cele 15 teme pentru a fi prezentate în timpul președinției ruse a Consiliului de Securitate ONU, dar care în mod inexplicabil a reușit să expună doar două.
Și atunci, autorul se întreabă retoric, dar și incisiv: cu ce s-a ocupat Rusia, din prima până în ultima zi a președinției rotative a Consiliului de Securitate?
În aceeași notă, aditorialistul ziarului moscovit concluzionează: „Situața creată îngrijorează nu numai pentru faptul că MAE al Federației Ruse s-a dovedit incapabil să profite de privilegiul creat de rotativa președinției Consiliului de Securitate. Situația creată lasă impresia că Moscova nici n-ar avea nevoie de un dialog internațional activ. Nici nu se putea pentru Rusia o cale mai sigură pentru pierderea în viitor a locului din Consiliul de Securitate. Rusia riscă să ajungă o țară a cărei soartă o vor decide alții, prin vot”.
Și articolul conchide: „În aprilie 2023, fotoliul președintelui Consiliului de Securitate al ONU a funcționat ca un scaun gol”.