Dacă Justiția s-ar fi rupt de politică, iar magistrații care au ajuns importanți nu s-ar fi lăsat corupți de funcții și ar fi încetat să facă servicii liderilor politici, România poate nu ajungea în haosul de azi.
Fără justiție, însă, democrația nu funcționează și România rămâne gripată, fiindcă nici în ultimul ceas procurorii nu se ocupă de marile dosare politice din ultimele luni: legăturile premierului cu marea afacere Nordis, cazul Georgescu, cea mai scumpă campanie europeană pentru promovarea unei cărți pe panourile cu celebrul ostaș Ciucă, fraudele de la alegeri.
În România, oamenii aflați la putere nu sunt puși sub lupa Justiției.
Câtă vreme au funcții importante, se află pe o cale cu sens unic, în care sunt ajutați de tot ceea ce înseamnă sistem, de la Justiție la instituțiile de forță care colectează informații. Vor fi devorați, însă, de același sistem, după ce devin inutili, nu mai pot ajuta la numiri în funcții și nu mai pot face trafic de influență.
Poate că Marcel Ciolacu nu ajungea nici premier și nici prezidențiabil dacă dosarul lui de revoluționar ar fi fost investigat serios, după ce Recorder a aflat nu doar că n-a fost vreun erou la revoluția de la Buzău, deși avea certificat, ci și că la începutul anului 2019 a cerut să devină „luptător cu rol determinant în victoria Revoluției Române”, pentru a beneficia de o indemnizație de 2.000 de lei pe lună.
În anii ’90, Ciolacu a primit oricum în baza titlului de revoluționar un hectar de teren pe raza comunei Săpoca din Buzău, pe care ulterior l-a vândut.
Poate că nici Nicolae Ciucă n-ar fi rămas în fruntea liberalilor dacă investigația prin care Emilia Șercan a dovedit că generalul și-a plagiat lucrarea de doctorat ar fi ajuns să fie supusă judecății unei comisii universitare, în loc să fie trimis în justiție, unde judecătorul Marius Iosif a anulat sesizările de plagiat împotriva premierului depuse la Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). După pronunțare, judecătorul s-a pensionat, iar jurnalista care a publicat dovezile a fost hărțuită de oameni din instituțiile care ar fi trebuit să o apere.
Nici Călin Georgescu poate că nu ajungea să candideze, dacă Justiția nu l-ar fi iertat pentru discursul laudativ pe care l-a făcut liderilor legionari. În România există o lege care interzice nu doar organizațiile și simbolurile fasciste, ci și promovarea cultului criminalilor de război. În 2022, spre exemplu, într-o lungă intervenție televizată, Călin Georgescu a vorbit pe larg despre cum s-a luptat Zelea Codreanu pentru „moralitatea ființei umane”, a explicat că mareșalul Antonescu și Codreanu sunt „eroi prin care a trăit istoria națională” și a insistat că „istoria e mistificată” în legătură cu asasinarea la ordinul legionarilor a istoricului Nicolae Iorga și a premierului Armand Călinescu.
Parchetul, cu toate că s-a autosesizat în februarie 2022, a închis dosarul cinci luni mai târziu pe motiv că „fapta nu există”. Atunci, Georgescu era președinte onorific al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), dar magistrații au evitat în general să dea pedepse simpatizanților legionari care fac apologia legionarilor și a mareșalului Antonescu, rămas alături de Hitler până la capăt.
După alegerile prezidențiale, au apărut date suficiente date despre cum PSD a votat pentru George Simion la prezidențiale, într-un scenariu în care Marcel Ciolacu ar fi putut intra cu liderul AUR în turul al doilea. În paralel, Fiscul a descoperit că PNL a plătit o campanie prin care l-a promovat masiv pe Călin Georgescu, în încercarea de a-l opri pe Simion să intre în turul al doilea. E vorba despre fraude, pe care procurorii n-au început încă să le investigheze.
La începutul lunii august, preşedintele AUR, George Simion, a depus, la Parchetul General, o plângere pe numele liderului liberal Nicolae Ciucă, pe-atunci șeful Senatului „pentru deturnare de fonduri publice, pentru folosirea ilegală a subvenţiei în scopuri publice", după ce o investigație făcută de Snoop arăta că panourile care făceau reclamă cărții lui Ciucă au costat circa 2 milioane de euro, plătiți din bani publici.
Și împotriva lui Marcel Ciolacu există o plângere la Parchetul General depusă de doi parlamentari USR, prin care îl acuză pe premier de săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi uz de fals, susţinând că acesta avea obligaţia să menţioneze în declaraţiile de avere facturile şi chitanţele de la zborurile cu avioane private ale firmei imobiliare Nordis.
Parchetul General nu a început să lucreze la niciunul dintre dosarele complicate din campania prezidențială și nu există încă niciun dosar împotriva lui Călin Georgescu, deși a fost acuzat că ar fi pionul Moscovei în alegerile prezidențiale anulate acum o lună de Curtea Constituțională.