• Diana Șoșoacă se laudă că lupta ce-a luptat-o dumneaei de șapte luni a determinat Guvernul să relaxeze măsurile anti-pandemie. E un adevăr în zicerea asta, doamna senator Diana a contribuit din plin la mișcările de protest care l-au silit pe premierul Cîțu să bată în retragere, dar și o exagerare pentru că nu a fost singură, susținătorii AUR au avut o contribuție esențială.
• Nerespectarea distanțării și a purtării măștii la proteste a dus sigur la creșterea numărului celor infectați. Nu vorbesc aici de protestatari, ci toți cei care privind manisfestațiile s-au crezut îndrituiți să nu mai respecte măsurile. Vorbesc de toți aceia care, respectând regulile în silă, pentru că nu credeau în ele, s-au simțit brusc îndreptățiți să nu le mai respecte.
• Excesele și bâlbăielile făcute în gestionarea pandemiei nu pot fi îndreptate, corectate cerând abrogarea tuturor măsurilor. Lipsa de dreaptă cumpănă nu este una din calitățile doamnei Șoșoacă sau ale prietenilor de la AUR, ci chiar felul lor de a fi. Dincolo de asta, lipsa de soluții este poate și mai definitorie pentru negaționiști.
• Scandalul politic iscat de valul de manifestații la care AUR a contribuit masiv, mai mult chiar decât distinsa doamnă senator, a bulversat Guvernul, silindu-l pe Vlad Voiculescu să ne arate limitele profesionalismului domniei sale, pe domnul Bode obligându-l să ne arate lipsa de disciplină din Poliție, iar pe domnul Cîțu să ne facă dovada că din profesionism finanțist alunecă periculos și tragic în populism și-n politichie.
• Scandalul politic generat de manifestațiile astea sub-numerice a fost cumva placa de turnesol care a arătat clar fisurile Guvernului. Guvernul s-a temut de expandarea protestelor și a intrat în vrie. Bălbâieli, retractări, poziții divergente sau chiar opuse legate de chestiunile principale ale guvernării, timiditate în a continua discursul anti-pandemic corect, cedări nenecesare, minciuni spuse public, iată lista problemelor care au erodat măruntele rezultate obținute de Parlament sau de Guvern în cele câteva luni de guvernare.
• Clivajul social și cel politic s-au accentuat. Dacă oricum între taberele pro măsuri anti pandemice și contra lor exista o prăpastie, acum aceasta a devenit de netrecut. Dacă în cele două tabere au existat oameni care au crezut că-i pot converti pe ceilalți la ideile lor, acum această speranță a murit și pentru unii, și pentru alții.
• S-au văzut clar limitele discursului anti-pandemie al protestatarilor. S-a văzut cu limpezime că ei nu sunt cutremurați sub nicio formă de empatia socială, s-a văzut că nu le pasă de cei ce mor în spitale din cauza Covid-19. Protestatarilor nu le pasă decât de ne-purtatul măștii, pentru că asta îi deranjează, și, pentru a obține ce cred ei că li se cuvine, stâlcesc până și puținele idei care le-ar putea da dreptate.
• S-a văzut la manifestații cum pletora bombardierilor a contribuit semnificativ la declanșarea lor și la animarea lor. Acești oameni care trăiesc la limita legalității sau chiar dincolo de ea s-au alăturat rapid simpatizanților AUR. Dacă cei de la AUR au acceptat această ,,colaborare” ce nu le face cinste, de ce alte compromisuri vor fi în stare pentru a-și pune în practică ideile?
• Sunt convins că mulți oameni au înțeles că purtatul măștii și distanțarea nu au sorți de izbândă în oprirea transmiterii virusului, pentru că dincolo de transmiterea involuntară totdeauna vor exista negaționiști care se vor împotrivi și persoane care vor obosi sâcâite de atâtea restricții. Numărul celor din această tabără va crește pe măsura scurgerii timpului, iar economia nu va putea fi oprită decât în extremis.
• Singura șansă tot vaccinarea rămâne, cu condiția ca numărul celor ce nu vor să se vaccineze să nu crească. Binele va fi adus tot de cei care sunt adepții măsurilor și care le înțeleg rostul. Păcat că ideea vaccinării a ajuns la stadiul în care oamenii identifică necesitatea nu numai pentru răul produs de virus, ci și nevoia de a se proteja de răul făcut cu voie de unii semeni de-ai lor.
• Numărul mic al participanților la proteste ne-a arătat că societatea, în majoritatea ei, gândește corect și nu se lasă atrasă în vâlvoreala provocată de negaționiști. Faptul că nu au reușit să întoarcă pe dos societatea și nu au provocat daune majore Guvernului, coroborat cu dispariția temei la terminarea vaccinării, ar trebui să-i pună pe gânduri pe liderii AUR referitor la creșterea numărului simpatizanților lor. Dumnealor, ca mai peste tot în Europa, vor rămâne un mic partiduleț nefrecventabil, cu care nimeni nu va face vreo alianță.
• Manifestațiile astea și mai ales luările de cuvânt au arătat limitele senatorului Șoșoacă, care sunt în majoritate identice cu cele ale AUR-ului. Numai că la dumneaei comportamentul este exagerat, lipsa de reținere și de dreaptă măsură aidoma, asta o deosebește de cei de la AUR. Idei false prin premise sau prin logică au și unii, și alții, dar scandalul mediatic al doamnei senator este mai puternic, mai desănțat.
• Vâlvora manifestațiilor s-a stins, acestea au devenit un loc comun, un fapt oarecare în cotidian. Alte evenimente politice au urcat în top și ele au furat atenția publicului. Din doritul foc inițial care dorea să mistuie casa a rămas doar un jeragai care nu mai amenință pe nimeni. Cu condiția ca domnul Cîțu și colaboratorii să nu mai toarne gaz peste el, ca în cazul scandalului cu spitalul Foișor. Pentru că dacă se va lăsa cu păruială în coaliție, vom afla iar de la doamna Șoșoacă faptul că Guvernul este în criză din cauza luptei dumisale cu masca și cu virusul.
