Candidatura șefei Reprezentanței Comisiei Europene în România pe lista PSD (+PNL) nu a căzut bine în biroul Ursulei von der Leyen, mai ales că Ramona Chiriac a încercat, din inocență sau nu, strategia „și sătulă, și cu slănina-n pod”. Slănina din pod era tocmai Comisia Europeană.
Cum a decurs odiseea unei candidaturi care vindea altceva decât era, de la clasica testare pe surse, metodă brevetată de PSD, până la o intempestivă retragere, făcută într-o postare în mod excepțional în limba română pe contul de social media?
La fel ca alesul pentru Primăria București, medicul Cătălin Cîrstoiu, și aleasa pentru a salva aparențele unei liste comune PSD - PNL pentru Parlamentul European, pe spatele căreia ar fi trebuit să fie legitimate recompensele politice acordate unuia - Mihai Tudose - sau altuia - Maria Grapini - a fost mai întâi aruncată în gura surselor.
Cum în această etapă lucrurile au fost destul de liniștite, fără să suscite prea multe critici, Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, a fost anunțată drept candidatul independent care să tragă lista PSD - PNL pentru Bruxelles.
Acest atribut al independenței cu care insistă PNL să se asocieze, o frustrare istorică a partidului care nu a reușit să convingă societatea civilă să-i dea legitimitate, era însă nu doar ipocrit, cât mai ales în afara regulamentului.
Candidând pe lista unei alianțe, Ramona Chiriac trebuia să se înscrie într-unul dintre partidele alianței, așadar să renunțe și oficial la haina tehnocratului independent. Nu e clar dacă a înțeles asta de la început, nici dacă PSD ar fi vrut să se eschiveze de la lege, dar sursele politice spun că Ramona Chiriac intenționa să se înscrie în PSD. Nu a făcut-o, nici măcar în momentul în care pentru ea, jocul a devenit unul cu sumă nulă.
Ce s-a întâmplat pe ultima sută de metri nu are însă legătură cu o revelație personală, cu vreo disecție a conștiinței și așa mai departe.
Cu o zi înainte de retragerea de pe lista PSD-PNL, a existat un eveniment care cu siguranță a dat în vileag strategia de a rămâne și la Comisie, de unde doar se suspendase, și pe lista pentru Parlamentul European. Așadar, funcția europeană a fost folosită fățiș ca o plasă de siguranță.
Iată faptele: Comisia Europeană a anunțat că România nu stă tocmai bine la banii din PNRR și riscă să rateze o parte, în vreme ce Guvernul PSD - PNL, adică tocmai coaliția doamnei Chiriac, a transmis un mesaj triumfalist, contrazicând Comisia Europeană. Dedublarea în politica românească nu e o premieră, dar în acest caz era implicată Comisia Europeană, aflată în fața unor alegeri europene destul de vulnerabile.
Totuși, e acesta un motiv suficient pentru ca Ramona Chiriac să piardă fotoliul de eurodeputat, care îi era garantat? Chiar a crezut că poate reveni pe același post la Comisie, ca și cum haina pesedistă pe jumătate purtată poate fi metamorfozată peste noapte? Sunt întrebări la care Ramona Chiriac nu a răspuns și care, lăsate așa, nu pot decât să deservească cauzei europene în România.
Vrea, nu vrea, Comisia Europeană a fost trasă în această afacere care s-a încheiat cu suspiciunea rezonabilă că partidele au pus la punct un funcționar european și l-au scos din joc.