Nicolae Ciucă are un rol secundar într-o dramă națională căreia din decență îi spunem criză politică. A acceptat ceva ce niciun politician n-ar fi făcut-o – un obiectiv imposibil, având un mandat limitat – să caute susținere pentru un guvern minoritar.
Suntem martorii unui episod de degringoladă generală în interiorul PNL, dar și în relația acestui partid cu Klaus Iohannis.
Generalul desemnat de președinte să formeze un guvern și să obțină susținerea în Parlament a ajuns într-o situație lipsită de soluții din cauza mișcărilor haotice pe care le face Florin Cîțu, actualul lider al partidului.
Acesta a anunțat miercuri după-amiaza că dorește să aibă o discuție “bărbătească” cu Dacian Cioloș, președintele USR. Asta după ce PSD a decis că vrea să intre la guvernare și i-a cerut premierului desemnat șapte ministere.
Viziunea unui PNL dominat de social-democrați care își doresc printre altele să primească Ministerul de Interne, Ministerul Fondurilor Europene și pe cel de Finanțe, l-au determinat pe Florin Cîțu să “reevalueze” relația cu USR.
“…e nevoie de o discuție onestă, bărbătească. Putem să avem o discuție cu USR, dacă vom merge în aceeași direcție bine, dacă nu, bineînțeles că nu”, a declarat premierul interimar Florin Cîțu, miercuri la prânz.
La o lună de la Congresul PNL, un dezastru de imagine în care mii de oameni s-au confruntat fără respectarea unor reguli minime de protecție, marii învingători de atunci, Klaus Iohannis și Florin Cîțu au ajuns în tabere diferite.
Ultimul a pierdut în urma moțiunii de cenzură poziția de prim-ministru, iar în partid e tot mai contestat după ce a declanșat criza din coaliția de guvernare și n-a reușit să construiască o altă majoritate.
Negocierea PNL cu PSD de marți, 26 octombrie, a fost pentru liberali un duș rece.
Au simțit pe propria piele cum e să intri în mașinăria social-democrată, unde, după ce ai făcut primul compromis, ajungi să pierzi și haina de pe tine.
În final, Cîțu a fost nevoit să se recunoască învins, să facă un pas în spate și să-l lase pe Nicolae Ciucă să încerce să refacă o majoritate PNL, USR, UDMR.
Dar îi va fi greu să explice cuiva de ce a fost nevoie de tot acest tămbălău, de blocaj total la nivelul guvernului, în mijlocul celei mai mari crize sanitare prin care trece România de la război, pentru a se întoarce de unde a plecat.
Mai mult, e greu să nu te întrebi ce strategie a avut Iohannis de-a ajuns în situația să-și piardă întreaga susținere populară în urma unui război cu Ludovic Orban, fost președinte PNL, dar și cu “preferatul” Florin Cîțu, actualul lider al partidului?
Impactul valului patru de pandemie e atât de mare încât a provocat o criză politică fără logică, pornită din orgoliul unor oameni care n-au înțeles situația în care se află și au fugit de responsabilități.
Klaus Iohannis, în luna iulie, conform unui studiu realizat de Avangarde, era politicianul român cu cea mai mare susținere publică, 30%.
În trei luni a pierdut peste jumătate din ea, ajungând la 14%, fiind depășit de George Simion, AUR, Alexandru Rafila și Marcel Ciolacu, PSD, conform unui studiu sociologic comandat de social-democrați.
Chiar dacă datele pot avea o urmă de subiectivitate, în ce-l privește pe Iohannis, prăbușirea este abruptă și vizibilă. A intrat într-o zonă de ostilitate cu care nu e obișnuit și pare că acționează haotic.
Florin Cîțu are o traiectorie asemănătoare cu cea a șefului statului. De la o susținere de 29%, înregistrată în luna aprilie, a ajuns la 7% în luna octombrie, conform studiului citat.
Pentru Cîțu, această cădere e, în realitate, o ieșire din scenă. Tot ce va face de acum înainte nu va însemna decât o prelungire a agoniei.
Nu există niciun indiciu că negocierile dintre PNL și USR vor fi un succes, adică se vor finaliza cu realizarea unei echipe guvernamentale și cu un vot majoritar în Parlament.
Între timp, în USR au avut loc alegeri, iar partidul are un președinte, un for conducător, și va avea un mandat solid de negociere.
După declarațiile făcute până acum, Dacian Cioloș nu mai vrea să cadă în capcană, iar participarea la guvernare va fi condiționată de un proiect comun și de un calendar prin care cele trei formațiuni își vor asuma să livreze măcar o parte din promisiunile făcute în campania electorală.
“Soluția rațională pentru România este continuarea fermă a programului de reforme pe care românii le așteaptă de la noi, termene ferme pentru realizarea priorităților, un buget cu alocări strategice agreate de la început și menținerea aceleiași structuri a guvernului care a existat până la declanșarea crizei”, a scris Dan Barna, vicepreședinte USR, pe pagina sa de Facebook, la scurt timp după ce Cîțu a anunțat posibilitatea unei întâlniri între cele două partide.
Prin această declarație, se fixează termenii negocierii, adică USR nu e dispus să renunțe la numărul de ministere, nu vor să mai cadă în capcana în care instituțiile pe care le conduc nu au acces la fonduri și impun un calendar cu obiective clare.
În opinia mea, Florin Cîțu nu vrea decât să câștige timp. Acesta e motivul pentru care l-a pus pe Nicolae Ciucă că ceară “armistițiu”, motivul pentru care vorbește despre un guvern minoritar pentru trei luni sau relansarea coaliției după ieșirea din criza sanitară.
Și acum, în al 12-lea ceas, Cîțu face pariuri. Dorința lui de a câștiga timp se bazează pe speranța că va putea clama din nou că a învins pandemia, cum a făcut și în luna iunie.
Pe actualul lider al PNL nu-l interesează decât să scape de povara valului patru, sperând că virusul, în sfârșit, va dispărea. Dar, din păcate pentru noi toți, situația e mult mai complicată.
Nimeni nu știe când se va termina, dacă vor exista noi valuri sau alte tulpini ale virusului, dacă va fi nevoie de continuarea campaniei de vaccinare sau cât de gravă va fi criza economică de după pandemie.