- Ministrul Apărării face o declarație ciudată, încercând să justifice eșecurile militare din Ucraina.
- Bloggeri influenți, susținuți de grupări naționaliste, continuă atacurile la conducerea Rusiei pentru slaba pregătire a invaziei.
- Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a anunțat că președintele se interesează permanent de răniți, dar n-a avut timp până acum să-i viziteze.
- Sunt suspiciuni că militarii din spital cu care a dat Putin mâna erau de fapt agenți FSB, folosiți ca figuranți și la alte vizite de lucru ale președintelui.
La jumătatea lunii martie, președintele Rusiei, îmbrăcat ca un miliardar, a urcat pe scena unui stadion unde, în fața unei mulțimi aduse cu forța, a susținut din nou minciuna cum că “operațiunea specială” din Ucraina e un proces de denazificare a acestei țări.
Zilele trecute a purtat veșminte medicale și cu o falsă modestie a dat mâna, pentru prima dată, cu soldați răniți în război. Modificarea atitudinii reprezintă reacția liderului de la Kremlin la criticile tot mai frecvente ale grupărilor naționaliste din Rusia.
La Moscova, aparent, e liniștea dinaintea furtunii. Norii se strâng pe cerul rece al Rusiei și spre Kremlin vin, în valuri, tot mai multe murmure de nemulțumire în legătură cu “operațiunea specială” din Ucraina.
Cei mai critici față de modul cum se desfășoară conflictul din țara vecină sunt bloggeri influenți, susținători ai invaziei, care urmăresc îndeaproape mișcările armatei ruse.
Sunt susținuți și promovați de o mișcare naționalistă care are puternice conexiuni în armata rusă.
E și motivul pentru care Putin n-a reușit să-l îndepărteze pe Serghei Șoigu, ministrul Apărării, în luna martie, deși îl considera responsabil pentru înfrângerea de pe frontul de nord.
Marți, 24 mai, Serghei Șoigu face o declarație bizară în care susține că “armata Rusiei avansează încet în Ucraina pentru a nu face victime în rândul civililor”.
Reacția absurdă a oficialului vine pe fondul criticilor tot mai frecvente venite din zona naționaliștilor radicali, care susţin că invazia nu a fost pregătită cum trebuie.
La începutul conflictului prea puțini ar fi pariat pe faptul că marii inamici ai lui Putin vor fi chiar cei pe care i-a încurajat și pentru care a construit ideologia “măreției și unicității Rusiei”, adică naționaliștii, principalii susținători ai viziunii sale războinice.
Criticile bloggerilor militari i-au speriat pe Șoigu și pe Putin
Puciul din august 1991, care a avut ca scop înlăturarea lui Mihail Gorbaciov de la putere și stoparea procesului de destructurare a Uniunii Sovietice, a fost organizat de o grupare care milita tot pentru o supremație imperială, atunci era vorba de facțiuni comuniste, asemănătoare ca retorică naționaliștilor de acum.
“Unii bloggeri militari pro-ruși, de pe platforma socială Telegram, au continuat să critice Kremlinul pentru tratamentul îngrozitor al militarilor mobilizați cu forța din Republicile Populare Donețk și Lugansk (DNR și LNR), contrazicând campaniile de informare rusești despre progresul operațiunii militare”, se arată într-un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Fostul ofițer al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei Igor Girkin (cunoscut și sub pseudonimul Igor Strelkov) a promovat pe contul său un videoclip în care militarii dintr-un batalion al DNR s-au plâns șefului republicii separatiste Denis Pușilin, susținând că sunt maltratați și au fost recrutați cu forța, se arată în documentul publicat de institutul american.
Girkin-Strelkov, cel mai popular blogger militar din Rusia, cu mai mult de 350.000 de urmăritori, a dat vina pe Kremlin pentru că a declanșat o invazie fără a avea suficienți soldați în rezervă, iar cei pe care-i aveau erau nepregătiți pentru front, a susținut acesta, conform raportului ISW.
Bloggerul a mai adăugat că Rusia nu le-a oferit soldaților din republicile separatiste arme moderne, cu toate că forțele ucrainene se pregăteau să atace zonele ocupate din Donbas cu un an înainte de invazia rusă, conform documentului publicat de experții militari din ISW.
Aceste critici și tensiuni au provocat atât explicația absurdă a ministrului Apărării, cum că armata Rusiei nu înaintează pentru că protejează civili, cât și decizia lui Vladimir Putin de a descinde la Spitalul Militar din Moscova pentru a da mâna cu câțiva răniți în războiul din Ucraina.
De ce s-a îmbrăcat Putin în halat alb?
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a anunțat că președintele „se interesează în mod constant și ține sub control subiectul condițiilor (de tratament) prevăzute pentru cei răniți în cursul operațiunii militare speciale”, conform agenției de presă Tass.
Peskov a mai declarat că abia acum programul președintelui „a făcut posibil ca acesta să meargă personal și să se familiarizeze (cu condițiile de tratament) și, cel mai important, să discute cu militarii (ruși)”, conform sursei citate.
Vizita la spital are câteva semnificații importante care ne ajută să înțelegem starea de spirit a președintelui Rusiei:
- Putin recunoaște pentru prima dată că “operațiunea sa specială” a provocat pierderi armatei ruse.
- Președintele Rusiei, după trei luni de la începerea conflictului, se hotărăște să facă un gest “uman” față de soldații săi.
- Toată scena a fost creată artificial și sunt suspiciuni că militarii erau de fapt agenți FSB, folosiți ca figuranți și la alte vizite de lucru ale lui Putin.
- Liderul de la Kremlin a fost însoțit de Șoigu, ministrul Apărării, ceea ce arată că, în ciuda frustrării provocate de înfrângerile din Ucraina, Putin nu poate face schimbări majore în Armată și nici schimba strategia fără acordul generalilor influenți.
- Putin și-a pus un halat alb, fiind în ton cu medicii și asistentele spitalului, încercând să transmită că e un lider care muncește și se consideră un egal al rușilor de rând. De la geaca Loro Piana de 12.000 de euro cu care a început războiul, în trei luni a ajuns la un halat alb de 20 de euro.
Ucrainei i se cere să cumpere pacea cu teritorii
Cu toate problemele interne, armata Rusiei înaintează în estul Ucrainei, reușind să cucerească 95% din Luhansk, iar în Donețk s-a apropiat de orașul strategic Sivierodonețk.
Strategia folosită e una simplă. Bombardament intens asupra pozițiilor militare, dar și a localităților, iar apoi trupele avansează.
Strategia e considerată de specialiști ca fiind una a disperării, pentru că pozițiile nou cucerite nu pot fi păstrate dacă din spate nu vin trupe și armament pentru consolidare și apărare.
Retragerea ucrainenilor, în cazul bombardamentelor intense, e strategică, pentru a micșora pierderile și pentru a se regrupa.
Ministerul Britanic al Apărării spune că Rusia a crescut intensitatea operațiunilor în Donbas și încearcă să încercuiască Sivierodonețk.
2. Svitlodarsk.
Forțele armate ruse au anunțat că au preluat controlul în mai multe localități, inclusiv Svitlodarsk
Sursa: The Guardian UK
“Forțele ruse se confruntă din ce în ce mai mult cu o criză a armelor de înaltă precizie. Statul Major ucrainean a raportat că, din cauza lipsei tot mai mari a acestor arme, forțele ruse caută alte metode de distrugere a infrastructurii critice și au intensificat utilizarea aeronavelor pentru a sprijini ofensiva. Direcția ucraineană de informații (GUR) a remarcat că până la 60% din stocul armamentului de înaltă precizie a Rusiei al fost epuizat”, se arată în raportul ISW.
Strategia Rusiei, de a înainta cu orice preț fără a-și consolida pozițiile, sugerează și o încercare de a acapara masiv teritoriu, pentru a avea pârghii în ce privește negocierile cu partea ucraineană.
În ultimele zile, sunt presiuni atât asupra Ucrainei, venite dinspre Occident, dar și asupra Rusiei, venite din interior și dinspre China, pentru ca negocierile să fie reluate și să se găsească o cale de compromis.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, în discursul ținut la Forumul Davos, clubul celor mai influenți lideri globali, a anunțat că țara sa nu va renunța la teritorii pentru a obține pacea.
Tot mai multe voci, atât din Europa cât și din SUA, susțin că Ucraina trebuie să facă un compromis major pentru a obține pacea.
“Indiferent de ceea ce face statul rus, întotdeauna există cineva care spune: hai să ținem cont și de interesele lui. Anul acesta la Davos s-a auzit din nou acest lucru. În ciuda miilor de rachete care au lovit Ucraina. În ciuda a zeci de mii de ucraineni uciși. În ciuda masacrului de la Bucea și a celui din Mariupol. În ciuda orașelor distruse. Și în ciuda lagărelor de filtrare construite de statul rus, în care ucid, torturează, violează și umilesc ucraineni pe bandă rulantă”, a spus Volodimir Zelenski.
“Tot la Davos, de exemplu, domnul Kissinger iese din trecutul profund și spune că o bucată din Ucraina ar trebui dată Rusiei pentru ca Rusia să nu fie înstrăinată de Europa. Se pare că ceasul domnului Kissinger nu mai este în 2022, ci în 1938, crezând că vorbește cu o audiență aflată în Munchen-ul…" de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, a adăugat președintele Ucrainei.
Henry Kissinger, 99 de ani, secretar de Stat al SUA pentru doi președinți, Richard Nixon și Gerald Ford, a susținut la Davos ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei pentru a obține pacea.