- Un oficial ucrainean a spus că depozitele de combustibil din țara vecină vor exploda periodic.
- De la începutul lunii aprilie și până acum au avut loc 21 de explozii și incendii la obiective militare, pe întreg teritoriul Rusiei.
- Nouă comisariate din Rusia au fost atacate cu cocktailuri Molotov.
- Naționaliștii ruși, susținători ai invaziei, critică din ce în ce mai des eșecurile <operațiunii militare speciale>.
- Parlamentul de la Moscova a adoptat o lege prin care oricine poate fi trimis pe front, indiferent de vârstă.
În dimineața zilei de 1 aprilie, înainte de răsărit, o explozie puternică i-a trezit din somn pe locuitorii orașului Belgorod, din vestul Rusiei. Trecuse o lună și o săptămână de la momentul în care Vladimir Putin le ordonase trupelor sale să invadeze Ucraina.
Războiul era ceva îndepărtat pentru majoritatea rușilor care nu credeau că-i va trece cuiva prin cap să atace ținte din Rusia.
Un mare depozit de combustibil a explodat, ca urmare a unei “operațiuni speciale” desfășurate de ucraineni pe teritoriul inamicului.
Autoritățile de la Kiev nu au recunoscut niciodată implicarea directă în distrugerea depozitului, dar au lăsat să se înțeleagă că astfel de incursiuni vor mai avea loc.
Într-o postare pe rețeaua socială Telegram, Mihailo Podoliak, consilierul pe probleme de securitate al președintelui Zelenski, a scris că “…depozitele mari de combustibil, care asigurau motorină pentru vehiculele blindatele armatei ruse, ard periodic. Explodează din diferite motive. Și o fac din ce în ce mai des. Cum să explic? Foarte simplu. Dacă voi (rușii) ați decis să atacați o altă țară, să-i masacrați pe cei de acolo, să masacrați civili cu tancuri și să folosiți depozitele din teritoriile voastre pentru a realiza aceste crime, mai devreme sau mai târziu urmează să plătiți... Karma este crudă”.
Ucrainenii s-au strecurat în Rusia și atacă obiective militare
De la începutul lunii aprilie și până acum, peste 20 de instituții și unități militare, depozite de muniție, fabrici de armament au fost incendiate sau aruncate în aer, pe tot teritoriul Rusiei.
La acestea se adaugă spații comerciale (mall-uri) și zeci de comisariate.
Sabotajul „este un instrument integral pentru o armată care se confruntă cu un adversar numeric superior, așa cum este cazul Ucrainei. Funcționează cel mai bine pentru cei care cunosc terenul…”, a explicat Douglas London, profesor în analiza informațiilor la Georgetown University, SUA.
“Sabotajul a fost în manualul comunității moderne de informații americane încă din zilele celui de-Al Doilea Război Mondial, prin care predecesorul CIA, Oficiul pentru Servicii Strategice (OSS), a sprijinit grupurile de rezistență din Europa și Asia”, a mai precizat acesta.
Sunt suficiente dovezi, chiar dacă indirecte, cum ar fi elicoptere ucrainene filmate în Belgorod, declarația sugestivă a oficialului de la Kiev, care arată că trupele speciale din Ucraina desfășoară operațiuni ample de sabotaj pe teritoriul Rusiei.
După numărul lor și după precizie, serviciile speciale de la Kiev sugerează că au planuri elaborate și echipe extinse de execuție.
Uimitor e și faptul că Moscova nu reacționează. Ca și cum aceste evenimente n-ar exista.
Prin comparație, serviciile secrete ucrainene raportează frecvent despre arestări și destructurări de rețele de sabotori din Rusia.
Kremlinul refuză să facă asta pentru că nu poate accepta faptul că ucrainenii au reușit să ajungă în spatele liniilor și să distrugă obiective militare rusești. Dacă recunoaște, ar trebui să-și asume eșecul, ceea ce ar pune forțele armate ale Moscovei într-o situație și mai dificilă.
Până acum au fost consemnate 21 de explozii și incendii la obiective militare pe teritoriul Rusiei. Acoperă toată țara, dar cele mai multe sunt concentrate în jurul capitalei și în partea de vest.
Se formează o mișcare de rezistență?
La 23 aprilie, a fost incendiată o clădire a Ministerului Apărării din Rusia, mai precis institutul militar din Tver, la nord-est de Moscova, în incendiu pierzându-și viața 17 persoane.
Clădirea masivă, cu trei etaje, se afla într-o zonă centrală a orașului, cu ieșire la stradă. Cei care i-au dat foc au fost nevoiți să se apropie mult de țintă sau chiar să pătrundă în clădire.
Dar pe lângă operațiunile speciale ale forțelor ucrainene, sunt indicii că în Rusia există și grupări locale care se opun războiului și atacă instituții de stat.
Cele mai frecvente sunt incendierile oficiilor de recrutare, un semnal clar că există o reacție de nemulțumire a rușilor în ce privește războiul și goana lui Putin după “carne de tun”.
Nouă comisariate din Rusia au fost atacate până acum cu cocktailuri Molotov.
Aceste tendințe sunt clare, dar nimeni nu poate spune care sunt operațiunile determinante, cele ale sabotorilor din Ucraina sau ale sabotorilor din Rusia.
Dacă ultimele ar fi cele mai răspândite înseamnă că în Rusia există deja un puternic curent de opinie împotriva lui Putin, unul care s-a coagulat într-o mișcare de rezistență.
În dimineața zilei de 25 mai, Biserica Ortodoxă Petru și Pavel din Moscova a fost cuprinsă de flăcări. Este ultimul incendiu fără cauze cunoscute dintr-o serie foarte lungă.
Rezerviști, slab antrenați, nepregătiți pentru front
“Naționaliștii ruși, susținători ai invaziei, critică din ce în ce mai mult eșecurile <operațiunii militare speciale> a Rusiei în Ucraina și solicită o mobilizare suplimentară pe care Kremlinul s-ar putea să nu o dorească și să nu o poată realiza în termen scurt”, se arată în raportul realizat de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA.
Parlamentul a votat cu o largă majoritate ridicarea limitei de vârstă de la care cineva nu mai putea fi recrutat, care era 40 de ani. Dacă va fi promulgată de Vladimir Putin, orice persoană, indiferent de vârstă, poate fi trimisă pe front.
Legea e nepopulară în Rusia, iar liderul de la Kremlin a evitat-o, dar acum, din cauza pierderilor înregistrate în Ucraina, va fi nevoit s-o impună.
După această decizie, dinamica politică din Rusia va intra într-o nouă fază, iar atitudinea față de război a unei părți din populație ar putea să se schimbe, susțin unii experți.
De asemenea, sunt mulți sceptici care văd că o lege care ușurează încorporarea nu va putea să ajute înlocuirea rapidă a batalioanelor distruse de ucraineni în cele trei luni de război.
“Rusia, pe hârtie, are peste două milioane de foști recruți și militari cu contract, dar puțini dintre ei sunt pregătiți pentru război. Din punct de vedere istoric, doar 10% dintre rezerviști primesc cursuri de perfecționare după încheierea perioadei active”, se arată într-un raport al Institutului pentru Studiul Războiului.
“Rusia nu are capacitatea administrativă și financiară de a pregăti rezerviști în mod continuu. Potrivit unei analize din 2019, avea doar 4.000 până la 5.000 de soldați într-o rezervă activă în sensul occidental al termenului, adică soldați care participă la antrenamente în mod regulat, lunar și anual”, conform documentului citat.
După trei luni de război, viața în Rusia s-a schimbat dramatic. În ciuda propagandei, oamenii trăiesc într-o nouă realitate.
O călătorie până la Tallin, capitala Estoniei, în care rușii ajungeau în 90 de minute și unde mulți dintre ei își petreceau weekendul, acum a devenit o destinație, practic, inaccesibilă. Au nevoie de vize, de mulți bani și de două curse de avion, Moscova - Istanbul - Tallin, care durează în jur de 12 ore.
Majoritatea firmelor occidentale au plecat din țară, iar mall-urile au ajuns un fel de castele părăsite prin care rarii trecători se plimbă și își amintesc ce magazine erau într-un loc sau altul.
“Aproape 30.000 de soldați ruși au fost uciși. Peste 200 de avioane doborâte. Mii de tancuri, vehicule blindate și alte echipamente pierdute. Armata Rusiei aproape și-a epuizat muniția pentru rachete. Și vrea să acopere aceste pierderi cu minciuni cum că nu luptă cu toată forța? Mizerabil. Va veni vremea când rușii înșiși vor recunoaște dezastrul”, a declarat Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, într-un discurs în care a făcut bilanțul a trei luni de război.