Numirea celor două înlocuitoare la Muncă și Familie, ale miniștrilor PSD căzuți în scandalul azilelor, are singurul argument (nefiind sub nicio formă o adeptă a cotelor de vreun fel la numiri, nu voi spune merit) că este vorba despre două doamne.
Deci premierul Ciolacu îmbunătățește compoziția pe genuri a cabinetului sau. A plecat o femeie, au venit două, social-democrația zâmbește în soare (făcându-și cruci mari la coadă la moaște în numele familiei tradiționale, dar asta e o altă poveste originală a stângii românești).
În rest, nu am identificat nicio competență reală a celor două noi membre ale guvernului, cel puțin nu raportat la funcțiile îndeplinite. E drept, absolvirea Academiei SRI este întotdeauna generatoare a unei competențe imbatabile, se știe.
Absolventa, dna Simona Bucura Oprescu, aterizează la Muncă tocmai când de acest portofoliu sunt legate cele mai grele jaloane PNRR. Nu că dl Budăi ar fi fost vreo lumină a cărui plecare pogoară noptea peste minister și PNRR. Dl Budăi era altă catastrofă din cauza căruia am ajuns cu apa jaloanelor la gură.
Legea pensiilor speciale ar fi o minune să treacă de CCR și la cât de proastă este, cu câte neconstituționalități de toate felurile, dacă primește avizul de constituționalitate, blatul dintre politic și Curte s-ar vedea din nou și de pe Lună. Legea pensiilor și a salarizării, în loc să fie deja gata, eventual în vigoare, se târâie spre alte jaloane în pericol.
În această situație, dacă tot ai scapăt de Budăi, ar trebui să aduci pe cineva care știe, care înțelege, care are o șansă să rezolve problemele, nu pe dna Bucura Oprescu, care nu știe nici cât știa dl Budăi. Singura legătură a dnei ministru cu domeniul este că soțul, fost prefect, a lucrat la Inspecția Muncii.
Pare că PSD nu are pe cineva competent, că asta e toată rezerva de cadre. Atât au știut să crească în partid – creațiile unor baroni promovate pe unicul criteriu al obedienței față de suveran.
În ceea ce o privește pe dna ministră a Familiei, Natalia Intotero, nici nu cred că merită de făcut vreo analiză de adecvare la funcție, ar fi și ridicol după dna Firea, cât timp ministerul în cauză nu are niciun rost. Nu este doar inutil, ci și bugetofag. A fost creat ca vehicul electoral pentru fosta titulară, care a primit o căciulă de bani publici de spart pe imaginea proprie întru liniștea din PSD.
Dacă dl Ciolacu chiar voia să arate respect pentru banul public, măcar acum, când se pregătește să pună noi biruri, ar fi putut să decidă desființarea acestei sinecuri. Sigur, era nevoie de o procedură parlamentară și sigur că ar fi fost o recunoaștere implicită a unicului motiv pentru care acel minister a existat, motiv care a dispărut. Dar ar fi dat un semnal ferm și binevenit.
E drept că dl Ciolacu nu face nici lucruri mai simple decât atât, pentru care nu are nevoie de Parlament și pe care le-a invocat la preluarea mandatului. De exemplu, să reducă din numărul imens, fără precedent, de secretari de stat, subsecretari de stat și asimilați rangului. N-a redus. Au plecat doar cei ai UDMR și rămâne de văzut dacă pozițiile libere nu vor fi încetișor ocupate ca să mai fie hrănite câteva guri din cele două partide.
Așa se face că la Educație, de exemplu, minister care a ratat examenele naționale, a greșit listele cu ierarhia elevilor, sunt tot 6 secretari de stat, de trei ori mai mulți decât în guvernul Ponta. Plus doi subsecretari de stat, ca să le țină de urât.
Cum zicea dl Ciolacu înainte de rotativă? „Colegii mei au dat mandat pentru reducerea numărului de ministere, de secretari de stat și de agenții guvernamentale”. Dar nici PSD, nici PNL nu se îndură să strice echilibre interne pentru care asemenea funcții sunt monedă de schimb.