Kievul se grăbește să provoace Rusiei pagube cât mai mari înainte de ceea ce anticipează că va fi o nouă iarnă marcată de atacuri devastatoare asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
Ucraina a obținut progrese importante în război, în mare parte datorită utilizării dronelor cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte aflate adânc pe teritoriul Rusiei, întrerupând liniile de aprovizionare și punând o presiune tot mai mare asupra armatei și economiei Moscovei.
„Vedem o Rusie mai slăbită. Motivul este că Ucraina a reușit să lupte și să își dezvolte propriile capacități de a efectua lovituri în Rusia”, a declarat ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, pentru Politico.
Cheia acum este creșterea presiunii asupra președintelui Vladimir Putin înainte ca Rusia să poată copia tehnologia ucraineană a dronelor și să o folosească pentru contraatacuri, au declarat doi oficiali ucraineni, care au dorit să își păstreze anonimatul pentru a putea vorbi deschis despre strategia Kievului.
Un alt aspect esențial pentru Ucraina este momentul ales. Țara suferă mult mai mult în timpul iernii, când Rusia atacă fără încetare rețelele electrice și sistemele centralizate de încălzire cu drone, în timp ce temperaturile scad până la minus 20 sau chiar minus 30 de grade Celsius în unele regiuni. Atacurile rusești au lovit Ucraina în fiecare iarnă de la începutul războiului.
Deocamdată, Ucraina deține inițiativa în război, lucru care ar putea influența și condițiile unor eventuale noi negocieri de pace conduse de președintele american Donald Trump, au spus oficialii ucraineni.
Abordarea față de Rusia trebuie să fie „mai multă presiune, fără compromisuri și negocieri doar dintr-o poziție de forță”, a afirmat Tsahkna. „Putin este încă un actor rațional.”
Președintele Volodimir Zelenski a transmis că ar fi dispus să înghețe conflictul de-a lungul actualei linii a frontului, însă Putin cere ca Ucraina să cedeze teritorii pe care forțele ruse nici măcar nu le controlează în totalitate. Îngrijorarea Kievului este că orice inițiativă de pace s-ar putea transforma într-o presiune asupra Ucrainei pentru a face concesii, în loc să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a înceta luptele, au explicat oficialii.
Problema combustibilului pentru Putin
Cel mai clar semn al succesului Ucrainei este reprezentat de dificultățile cu care se confruntă sectorul energetic al Rusiei.
Săptămâna trecută, drone ucrainene au lovit rafinăria din Omsk, situată la peste 2.500 de kilometri de linia frontului. Instalația procesează aproximativ 10% din întreaga producție de produse petroliere rafinate a Rusiei, iar Statul Major al Ucrainei a declarat că atacul a avariat una dintre principalele unități de procesare a țițeiului.
Miercurea trecută, Kievul a lovit și rafinării din Republica Tatarstan, precum și din regiunile Saratov și Voronej, iar duminică o dronă ucraineană a lovit un petrolier în momentul în care acesta intra în canalul dintre Marea Azov și Marea Neagră.
Începând din primăvară, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor care produc benzină, motorină și combustibil pentru avioane, contribuind la apariția unor penurii de combustibil în mari părți ale Rusiei. În prezent, aproape toate regiunile Federației Ruse raportează probleme privind aprovizionarea cu combustibil.
Criza este deosebit de gravă în Crimeea, unde autoritățile au declarat stare de urgență și au interzis vânzarea de combustibil. Turismul, un sector esențial al economiei peninsulei în sezonul estival, a fost puternic afectat.
Pentru Ucraina, Crimeea are o importanță atât simbolică, cât și militară, fiind un centru logistic esențial. Perturbarea aprovizionării cu combustibil în peninsulă complică logistica armatei ruse și subminează imaginea de control pe care Moscova încearcă să o proiecteze de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014.
Atacul asupra rafinăriei din Omsk a demonstrat cât de mult a evoluat capacitatea militară a Kievului. Potrivit informațiilor disponibile, lovitura a fost efectuată cu noile drone FP-1, produse de compania ucraineană Fire Point, capabile să lovească ținte aflate la o distanță de până la 2.700 de kilometri.
Campania Ucrainei urmărește să facă războiul mai costisitor pentru Kremlin, mai vizibil pentru populația rusă și mai dificil de susținut de către Vladimir Putin fără consecințe interne tot mai ample.
Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, susține că presiunea începe deja să schimbe tonul discursului din jurul Kremlinului.
„Nimeni nu mai vorbește despre victorie”, a spus el, referindu-se la cercul apropiat al lui Putin. „Acum discuția este despre ce li se va întâmpla lor personal după încheierea războiului.”
Și aliații europeni ai Ucrainei merg în aceeași direcție.
„Trebuie să oferim Ucrainei tot ceea ce are nevoie, pentru că acum este momentul să exercităm presiune”, a declarat un diplomat al Uniunii Europene, care a dorit să rămână anonim. „Orice întârziere de acum înainte ne va costa pe toți. Ucraina nu luptă doar pentru ea însăși.”
Această urgență va fi evidentă luni, când președintele Franței, Emmanuel Macron, va găzdui la Paris o reuniune a Coaliției de Voință (Coalition of the Willing). Kievul speră că întâlnirea va transforma sprijinul politic în livrări mai rapide de arme, sisteme de apărare antiaeriană și alte forme de asistență militară și va da un nou impuls eforturilor sale de a valorifica vulnerabilitățile actuale ale Rusiei înainte ca această fereastră de oportunitate să se închidă.
Pariul privind Belarus
Încrederea Ucrainei s-a manifestat și în relația cu vecinul său din nord.
Luna trecută, președintele Volodimir Zelenski i-a transmis un ultimatum președintelui belarus și aliat apropiat al lui Putin, Aleksandr Lukașenko: avea la dispoziție o săptămână pentru a elimina echipamentele de retransmisie de pe teritoriul Belarusului, în caz contrar Ucraina urmând să le distrugă prin forță.
De la începutul invaziei pe scară largă, armata rusă a folosit teritoriul Belarusului pentru lansarea de rachete și drone împotriva Ucrainei. Zelenski a afirmat că Lukașenko s-a conformat înainte de expirarea termenului-limită.
Pentru Kiev, acest episod a demonstrat că unul dintre cei mai importanți parteneri ai Moscovei are acum mai puțină încredere în capacitatea Rusiei de a-i garanta securitatea.
Loviturile asupra infrastructurii energetice ruse au arătat că „Rusia nici măcar nu este capabilă să se apere pe sine, iar Lukașenko știe că nu îl poate apăra nici pe el”, a declarat Uladzimir Astapenka, fost diplomat belarus care colaborează în prezent cu Svetlana Tihanovskaia, considerată pe plan internațional adevărata câștigătoare a alegerilor prezidențiale fraudate din Belarus din 2020.
Astapenka a afirmat că Lukașenko este profund reticent să se implice mai direct în invazie, deoarece majoritatea covârșitoare a societății belaruse se opune războiului. „Nu se poate baza pe belaruși pentru a lupta împotriva Ucrainei.”
Tsahkna l-a descris pe Lukașenko drept „un bun test de turnesol” al presiunii tot mai mari exercitate asupra lui Putin.
„Acești oameni... vor să supraviețuiască. Poate că el vede mai bine decât noi ce se întâmplă cu adevărat la Kremlin.”
Cursa tehnologică
Avantajul Ucrainei rămâne însă fragil. Economia Rusiei este încă mobilizată pentru război, Moscova și-a extins producția de drone, iar forțele ruse au găsit în repetate rânduri modalități de a contracara inovațiile ucrainene. Din acest motiv, Kievul își presează aliații să accelereze finanțarea și achizițiile de echipamente militare.
Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat în această lună pentru Politico că Ucraina are nevoie de miliarde de dolari în ajutor militar pentru a menține actualul ritm al operațiunilor.
„Dacă vom avea suficiente resurse pentru a lansa un nou ciclu de inovații militare înainte ca Rusia să se adapteze la actualul, vom câștiga încă șase luni”, a spus Fedorov.
La începutul acestei luni, miniștrii Apărării din Suedia, Țările de Jos, Germania, Danemarca, Estonia, Polonia, Letonia, Finlanda și Lituania i-au adresat o scrisoare comisarului european pentru Apărare, Andrius Kubilius, și șefei diplomației europene, Kaja Kallas, solicitând Comisiei Europene să accelereze aprobarea planurilor Ucrainei privind utilizarea fondurilor de sprijin ale UE, astfel încât Kievul să își poată valorifica avantajul actual.
Ministrul ucrainean al Economiei, Oleksii Sobolev, a afirmat că avantajul Ucrainei rezultă din necesitate și din ciclurile foarte rapide de inovare.
„Când cineva încearcă să te omoare, trebuie să supraviețuiești și trebuie să inovezi”, a declarat el pentru Politico. „Nu există altă cale.”
Totuși, Ucraina rămâne în dezavantaj într-un domeniu esențial. La summitul NATO de la Ankara, desfășurat săptămâna trecută, Zelenski a avertizat că țara sa nu dispune de suficiente mijloace pentru a intercepta rachetele balistice rusești, fapt evidențiat de seria recentă de atacuri soldate cu zeci de morți și răniți în rândul civililor ucraineni.
„Vă rugăm să ne ajutați să obținem mai multe rachete pentru apărarea antiaeriană”, a spus Zelenski. „Suntem capabili să facem restul prin propriile forțe. Dar în ceea ce privește apărarea antiaeriană, avem nevoie de hotărârea partenerilor noștri.”
Iarna și negocierile de pace
Campania de presiune lansată de președintele Volodimir Zelenski este determinată de un factor esențial: iarna se apropie.
Iarna trecută, atacurile rusești asupra infrastructurii energetice civile au lăsat mii de locuințe din Kiev fără electricitate, în condițiile unor temperaturi sub zero grade. Companiile și autoritățile ucrainene au reparat o mare parte din pagubele produse rețelei electrice, însă oficialii se așteaptă ca Moscova să vizeze din nou sistemele de încălzire și alimentare cu energie pe măsură ce temperaturile vor scădea.
Alexander De Croo, fostul prim-ministru al Belgiei și actual administrator al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), a declarat că Ucraina încearcă să își reducă vulnerabilitatea prin descentralizarea sistemului energetic, bazându-se pe producția locală de energie, surse regenerabile, capacități de stocare și sisteme de rezervă.
„Ucrainenii au rescris regulile jocului în multe domenii”, a spus De Croo. „Acum rescriu și regulile securității energetice.” Totuși, aceste eforturi nu vor fi finalizate înainte ca temperaturile să înceapă să scadă în luna octombrie.
Kievul consideră, de asemenea, că există o fereastră politică limitată și în interiorul Rusiei. Având în vedere că alegerile legislative sunt programate pentru luna septembrie, oficialii ucraineni spun că nu cred că Vladimir Putin va iniția, înainte de scrutin, o nouă mobilizare militară de amploare - o măsură cu risc politic ridicat - pentru a compensa pierderile grele suferite de armata rusă pe front.
Obiectivul imediat al Ucrainei este să reducă capacitatea Rusiei de a lovi infrastructura energetică ucraineană, să intensifice presiunea asupra economiei lui Putin și să intre în orice proces diplomatic condus de administrația Trump dintr-o poziție de forță.
Potrivit oficialilor ucraineni și aliaților lor, această strategie pare să dea rezultate.
Adresându-se lui Zelenski la summitul NATO de miercuri și făcând referire la confruntarea lor publică din Biroul Oval, din februarie 2025, președintele american Donald Trump a declarat: „Am ajuns, de fapt, să avem o relație bună. E greu de crezut, nu-i așa? De la întâlnirea din Biroul Oval și până acum, cred că am construit o relație foarte bună.”
Trump i-a mai spus lui Zelenski: „Unul dintre lucrurile despre care vom discuta este că vă vom acorda o licență pentru a produce sisteme Patriot. Asta e destul de grozav, nu-i așa?”
Schimbarea de ton a lui Trump este pusă, cel puțin parțial, pe seama evoluției favorabile a Ucrainei pe câmpul de luptă.
„Trump sprijină un învingător. Iar acum Zelenski pare să fie învingătorul”, a declarat un alt diplomat al Uniunii Europene. „Trebuie să facem în așa fel încât situația să rămână astfel.”
