Fake news-ul de la MAE: unde e, de fapt, eroarea și de ce țapul ispășitor trebuie să fie proporțional cu paguba

Fake news-ul de la MAE:  unde e, de fapt, eroarea și de ce țapul ispășitor trebuie să fie proporțional cu paguba

Știrea despre fake news-ul creat la nivel oficial, de Ministerul Afacerilor Externe, nu a fost citită doar de românii care așteptau să meargă în Grecia, ci și de personalul din misiunile diplomatice la București. Și nu atât dezinformarea a fost notată, cât percepția publică că MAE este decredibilizat.

O percepție păguboasă, într-un moment în care România are dosare externe importante pe masă, pentru care legitimitatea contează.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Cum s-a ajuns aici? Să revedem etapele în care o greșeală de traducere devine un fake news de proporții, prost gestionat în comunicarea de criză (damage control).

  • Un traducător grec cu care Ambasada României la Atena lucrează încurcă două cuvinte, aleatoriu și obligatoriu, ceea ce transformă condiția de acces în Grecia, pe cale terestră
  • Documentul eronat reușește să treacă fără nicio critică prin toate filtrele instituționale, în pofida senzaționalului paradoxal, până când a ajuns în mapa purtătorului de cuvânt al MAE
  • Purtătorul de cuvânt al MAE explică public, în intervenții la televiziune, noua condiție de intrare terestră în Grecia, atribuind-o autorităților elene
  • Un reprezentant al Ambasadei Greciei la București transmite postului Digi24 că țara nu a schimbat nicio procedură de intrare pentru români
  • Spotmedia.ro solicită Ambasadei Greciei la București informații oficiale.
  • După o seară și altă aproape jumătate de zi, timp în care forumurile de vacanțe s-au inflamat, iar cunoscătorii de greacă deja acuzau MAE de dezinformare, citând surse oficiale elene, MAE trimite un comunicat succint, în care identifică vinovatul – traducătorul grec. Nu este menționată procedura prin care a astfel de notă este aprobată și pusă apoi în circuit instituțional public.
  • După precizarea venită de la MAE. Ambasada Greciei la București răspunde solicitării de presă, amintind că românii pot intra în Grecia în baza aceleiași proceduri – testare aleatorie la granița terestră. Reprezentanții diplomatici au așteptat ca MAE să clarifice mai întâi eroarea, din curtoazie, pentru a nu-l contrazice fățiș.

Și dacă Ambasada României la Atena a concediat traducătorul vinovat, de ce nu e suficient?

  1. În teoria comunicării de criză, comunicarea care corectează informația eronată inițială trebuie să fie simetrică cu aceasta din urmă. Altminteri, dacă admiți greșeala în șoaptă, ești necredibil, pe de o parte, și, pe de altă parte, nu corectezi și consecințele. Încă sunt români care nu știu care e până la urmă adevărul și caută Monitorul Oficial al Greciei, așa cum căutam, în vremea Dragnea, Monitorul Oficial al României.

Dacă informația greșită a fost comunicată în spațiul public în gura mare, prin intervenții la televiziune, reparația trebuie să beneficieze de aceeași expunere.

În plus, țapul ispășitor trebuie să fie proporțional cu paguba.

  • Una dintre cele mai mari probleme ale României este eschivarea de la responsabilitate.

Funcționarul care îți spune: „nu mă criticați pe mine, e regula instituției”. Angajatul care se declară un instrument al instituției publice, pentru care nu răspunde nici moral, nici profesional.

Or, în acest caz, fiecare funcționar din MAE pretinde să fie privit ca o insulă individuală – fiecare are păcate, dar să nu răspundă pentru păcatele instituției. Exact această cultură a eschivării de la responsabilitate este cea care delegitimează instituția.

  • Problema reală nu e cum a greșit un traducător, ci cum a primit validări pentru eroarea comisă. În acest caz, responsabilitatea finală nu este aceea a traducătorului, ci a ambasadorului, domnul George Ciamba, care nu se află la primul mandat de ambasador în Grecia și care are trecute pe CV cunoștințe de limba greacă.

Ca  o paranteză, diplomații occidentali care ajung la București fie învață limba română înainte, fie atunci când ajung, în așa fel încât să se descurce măcar într-o discuție de curtoazie. Nu e vorba despre politețe aici, ci despre diplomație.

Din informațiile SpotMedia.ro, MAE a demarat o anchetă internă, pentru a vedea exact care filtre nu au funcționat. Până în acest moment, președintele Klaus Iohannis, cel care îl poate rechema în țară pe ambasador, nu a reacționat în niciun fel.

Dar paguba produsă poate deveni consistentă - descredibilizarea diplomației românești -, fără un damage control riguros și proporțional cu paguba produsă. Dacă greșeala ar fi fost comunicată proporțional, cu cei vinovați responsabilizați direct, eroarea nu ar fi fost percepută ca un fake news construit chiar de MAE.

Citeşte şi alte texte semnate de Magda Grădinaru


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!