Era mai apărată linia Focşani-Nămoloasa-Galaţi acum 130 de ani? Cât timp ar rezista România dacă rușii ar trece de Odesa?
În Europa, România pare că e printre puținele state care nu se pregătește de război.
Vulnerabilitățile României vin pe două flancuri: ministrul de Externe vorbește despre nevoia unei noi strategii europene la Marea Neagră, iar cartografii francezi refac hărțile de pe culoarul Focșani, care ar putea redeveni fragil în cazul în care forțele ruse și-ar continua marșul dincolo de Odesa. Totul în eventualitatea retragerii americanilor de pe continent.
Bucureștiul speră încă să convingă Washingtonul să păstreze trupe americane pe teritoriul României, dar potrivit statisticilor internaționale, numărul lor e în scădere și incertitudinile privind politica de securitate a Statelor Unite cresc.
Între timp, șeful diplomației române, Emil Hurezeanu, ar vrea să convingă Bruxelles-ul să preia parțial sau total strategia americană la Marea Neagră, care oricum a funcționat doar parțial.
Ce-ar însemna această strategie? Pacificarea spațiului pontic? Demilitarizarea acestei mări în care conflictele au fost prezente mai mereu în ultimii 300 de ani, iar războaiele reci au rămas doar ca interludii ale celor fierbinți?
În documentul adoptat acum o lună de Comisia Europeană care privește Pregătirea pentru Apărarea UE până în 2030, Marea Neagră e pomenită o singură dată, dar pericolul rusesc apare menționat de 16 ori.
Textul menționează că Rusia „este deja cel mai puternic stat înarmat” din Europa, care a trecut la economia de război bazată pe „inovațiile tehnologice și mobilizarea industrială”, cu 9% din Produsul Intern Brut destinat Apărării.
Documentul subliniază că Rusia rămâne o amenințare pentru viitorul previzibil, în vreme ce Statele Unite „își reduc rolul istoric de garant principal al securității europene”.
Această vară ar putea fi ultima înainte de război
Pe acest fond de incertitudini crescânde, Sönke Neitzel, un reputat profesor de istorie de la Universitatea din Potsdam, a declarat pentru DW că, în cel mai pesimist scenariu, această vară ar putea fi ultima înainte de război.
Pentru el, frontiera cea mai vulnerabilă a UE se află în Lituania și în celelalte state baltice. Unii generali români cred, însă, că Moscova amenință flancul Nord-Estic al NATO, pentru a lovi zona de Sud-Est, adică exact unde se află România.
Harta făcută de militarii francezi
În fond, granița estică a României are, la rândul ei, o serie de slăbiciuni și dacă rușii sunt lăsați să treacă de Odesa, drumul spre România ar putea să nu fie foarte dificil. Punctul nevralgic rămâne Poarta Focșanilor, după cum știu și reprezentanții NATO care i-au trimis în zonă pe geodezii francezi din Brigada de Geniu pentru a face hărți de mare precizie, necesare actualizării planurilor de apărare ale Alianței.
Harta făcută de militarii francezi conține nu doar drumurile de acces, podurile, locurile în care pot fi amplasate diferitele arme în funcție de cât sunt de sofisticate, ci și punctele înalte, clopotnițe sau turnuri de apă, față de care soldații își pot calcula pozițiile și ulterior traiectoriile proiectilelor pe care le lansează.
Dacă rușii ar ajunge la frontiera României, ar intra prin Coridorul Focșani spun strategii NATO. Așa credea și guvernul român la 1888, când a început fortificarea liniei Focşani-Nămoloasa-Galaţi.
Cinci ani a durat această întărire, iar în final, la 1893 existau aici aproape 700 de guri de foc de artilerie, față de 1.500 câte erau în total în România la intrarea în Primul Război Mondial.
Înainte de începerea marelui război, deci pe timp de pace, această linie fortificată era completată cu 7000 de militari.
Ce-a făcut Guvernul Ciolacu de la invazia rusă în Ucraina din 2022 pentru a apăra această zonă? Mai nimic.
Coridorul Focșani are o lățime de circa 85 de kilometri și o lungime de circa 60 de kilometri, pe direcția Ianca-Nămoloasa. Cuprinde bucăți din patru județe, Vrancea, Galați, Brăila și Buzău. De ce are o importanță strategică această fâșie? Pentru că trupele dinspre Est pot intra cu ușurință pe aici pentru a ataca Bucureștiul, potrivit unui studiu făcut de românii de la New Strategy Center din România și de americanii de la Centre for the Study of New Generation Warfare.
Forțele armate ale României ar fi învinse încă din prima zi
Pentru a proteja acest punct strategic, trupele NATO ar trebui să ajungă rapid, fiindcă forțele armate ale României ar fi învinse încă din prima zi a unei eventuale confruntări cu Rusia, conform unei simulări de război făcută de Academia Forțelor Terestre de la Sibiu, și care a stat la baza studiului.
Principala problemă în calea mobilității militare a NATO este lipsa infrastructurii din România.
Cu sprijin NATO, cu elicoptere de atac și sisteme lansatoare de rachete în zonă, Coridorul Focșanilor s-ar putea transforma într-o capcană pentru inamic, așa cum sperau și experții militari ai guvernului de acum 130 de ani, care au fortificat această fâșie nevralgică.
Cu toate că militari de rang înalt din Germania, oficiali din Franța, Polonia și statele baltice vorbesc despre posibilitatea unui război în Europa înainte de 2030 sau chiar mai devreme și cu toate că Statele Unite s-ar putea retrage și din România, liderii de la București nu par să aibă planuri de rezervă.
Dilema securității între SUA și UE rămâne imposibil de rezolvat, pentru că oficialii autohtoni nu pot să creadă că axa București-Washington ar putea să cadă.
În capitala României nu a fost încă luată în calcul variabila proximității ajutorului militar, iar înarmarea s-a făcut aproape în totalitate din Statele Unite. Altfel spus, în cazul în care americanii se retrag, apărarea țării va fi dificilă inclusiv pe timp de pace.
De fapt, Rusia a ajuns deja în România și aproape că a reușit să joace la propria ruletă alegerile prezidențiale, fără să fie deranjată de nimeni.
Poate că profesioniștii serviciilor secrete vor fi pe fază la următorul atentat pregătit de Moscova și poate că vor afla ce se întâmplă înainte ca Rusia să atace țara hibrid, cibernetic sau altfel.
Sabina Fati