Administrația Biden a fost cuprinsă de panică și furie când a aflat că ucrainenii au declanșat două atacuri îndrăznețe împotriva Rusiei.
Forțele ucrainene au dat o lovitură majoră flotei ruse de la Marea Neagră pe 14 aprilie 2022, scufundându-i nava amiral, crucișătorul de rachete Moskva. Acest atac a provocat o reacție adversă puternică în Statele Unite, se arată într-un amplu articol publicat de New York Times.
Atacul letal din Marea Neagră a fost o demonstrație a rezistenței forțelor ucrainene și a incompetenței armatei ruse. Însă episodul a luat prin surprindere administrația americană și reflectă relația complexă dintre comandamentele militare ale Ucrainei și Statelor Unite, în primele săptămâni de război, notează ziarul american.
Ce nu știau americanii despre ucraineni
Statele Unite nu știau că ucrainenii au rachete capabile să lovească nava rusească și au fost cuprinși de furie și panică, pentru că administrația Biden nu dorea să-i permită Kievului să atace un simbol atât de important al puterii Rusiei.
În timpul atacului din aprilie 2022, nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră a fost lovită de două rachete Neptun lansate de forţele ucrainene. Aceasta a fost grav avariată din cauza exploziei muniției de la bord și s-a scufundat. Ucrainenii au susținut că doar 58 din cei 510 membri ai echipajului ar fi fost salvați.
Crucişătorul participase în primele zile ale invaziei la un atac împotriva Insulei Şerpilor, situată în Marea Neagră, lângă graniţa cu România, în timpul căruia au fost capturaţi 19 marinari ucraineni.
Potrivit CNN, crucişătorul Moskva este cea mai mare navă, din punct de vedere al tonajului, scufundată de la Al Doilea Război Mondial şi până în prezent şi este cea mai mare pierdere navală suferită de Rusia din 1945 până în prezent.
Cum i-au dus de nas ucrainenii pe americani
Ucraina a surprins, de asemenea, Rusia și SUA cu o operațiune mai complexă: incursiunea din Kursk, declanșată în august 2024.
Partea americană a văzut această operațiune a Ucrainei ca pe o încălcare a încrederii, dar a ales să nu-și oprească sprijinul pentru a preveni moartea a mii de soldați ucraineni care se aflau deja pe teritoriul Rusiei, scrie tot New York Times.
Forțele ucrainene erau întinse într-o linie periculos de subțire pe fronturile de nord și de est în vara anului 2024. Cu toate acestea, Oleksandr Sîrskîi, comandantul șef al Forțelor Armate Ucrainene, le tot spunea americanilor: "Îmi trebuie o victorie."
În martie, americanii au descoperit că serviciile de informații militare ucrainene plănuiau în secret o operațiune terestră în sud-vestul Rusiei. Șeful CIA de la Kiev l-a luat la întrebări pe Kirilo Budanov, șeful Serviciului de Informații pentru Apărare al Ucrainei (DIU), și i-a pus în vedere că, dacă ucrainenii ar trece granița în Rusia, ar trebui să facă acest lucru fără armele americane din dotare și fără sprijinul serviciilor de informații din SUA.
La începutul lunii august, ucrainenii au făcut o sugestie criptică, susținând că se întâmplă ceva în nord. Atunci generalul Sîrskîi a trimis trupe peste granița de sud-vest cu Rusia în regiunea Kursk.
Pentru americani, desfășurarea incursiunii a fost o încălcare semnificativă a încrederii. Nu doar că ucrainenii i-au ținut din nou deoparte, ci au încălcat în secret o linie convenită de comun acord, ducând echipamente furnizate de coaliția occidentală pe teritoriul rus, scrie cotidianul american.
Anterior, Ucraina și SUA conveniseră asupra unei zone din Rusia în care ucrainenii ar putea trage cu arme americane.
Un șantaj care a dat roade
După începerea incursiunii în Kursk, americanii ar fi putut opri sprijinul acordat Ucrainei, dar știau, așa cum a explicat un oficial al administrației americane, că acest lucru "ar putea duce la o catastrofă": soldații ucraineni din regiunea Kursk ar fi murit, dacă nu ar fi fost protejați de rachetele HIMARS și de informațiile americane.
"A fost un șantaj", a spus un oficial de la Pentagon pentru NY Times.
Americanii au ajuns la concluzia că operațiunea din Kursk a fost victoria pe care Ucraina o căuta de multă vreme și de care avea mare nevoie pentru a continua să spere și să lupte. În cele din urmă, administrația Biden a fost convinsă și de argumentul pe care l-a explicat președintele ucrainean Volodimir Zelenski: faptul că prin ocuparea teritoriului rusesc Kievul căuta să obțină o pârghie pe care s-o folosească în negocieri ulterioare cu Moscova.
Între timp, situația s-a schimbat dramatic. La mijlocul lunii martie, serviciile de informații din Estonia au anunțat că Ucraina își retrage treptat contingentul militar din regiunea Kursk. Iar Zelenski a declarat că oprirea de către administrația Trump a transmiterii informațiilor americane nu a contribuit la înrăutățirea poziției trupelor ucrainene în regiunea Kursk.