O reacție a SRI (Serviciul Român de Informații), publicată exact în ziua în care noul guvern PSD a fost votat în Parlament, aprinde din nou dezbaterea despre criza serviciilor secrete și lipsa controlului civil asupra lor.
După puternicul atac al Rusiei de la sfârșitul anului 2024, când a fost compromis întreg procesul electoral din România, mulți au cerut o reformă a serviciilor secrete.
Actualul președinte al României a promis această reformă în campania electorală și un raport amănunțit despre uriașa breșă de securitate din noiembrie 2024. Nu s-a întâmplat nimic.
În data de 20 octombrie, la scurt timp după votarea în Parlament a unui nou guvern, după o criză politică de jumătate de an, SRI dă publicității o reacție critică la adresa lui Ludovic Orban, fost prim-ministru, fost lider al PNL și fost consilier prezidențial, care acuza implicarea SRI în politică.
Trebuie făcută precizarea că încă de la înființare, SRI a fost acuzat că e urmașul fostei Securități a lui Nicolae Ceaușescu și că e implicat până peste cap în influențarea și modelarea vieții politice din România.
Pe această temă există o întreagă literatură, investigații de presă și mărturii ale unor oameni politici, istorici, scriitori și jurnaliști.
Ceea ce a fost inedit în această reacție este luarea de poziție oficial a SRI față de declarațiile politice ale unui cetățean român, fapt fără precedent până în prezent.
„În urma declarațiilor făcute de domnul Ludovic Orban la televiziunea publică, în data de 20 octombrie, SRI consideră regretabilă și iresponsabilă lansarea repetată în spațiul public a unor acuzații nefondate, prin care instituției îi sunt atribuite implicări politice fără nicio dovadă”, se anunță în comunicatul SRI.
Conflictul din jurul legii securității cibernetice
Ludovic Orban critică SRI-ul din anii 2000 și, într-un interviu oferit SpotMedia.ro după această ciocnire cu principalul serviciu secret din România, a spus că niciodată până acum nu a mai avut vreo reacție din partea agenției.
„SRI nu a reacționat niciodată, nici măcar atunci când le-am distrus legea securității cibernetice, în 2014, când urmăreau să aibă acces la toate comunicațiile digitale fără a cere mandat”, a declarat Ludovic Orban, în exclusivitate pentru SpotMedia.ro.
„În 2014, în intervalul dintre câștigarea alegerilor prezidențiale de către Iohannis și momentul în care urma să depună jurământul, cei din SRI au vrut să treacă Legea securității cibernetice. Atunci eram lider de grup la Camera Deputaților. Legea a trecut aproape în unanimitate, cred că a fost o singură abținere în Senat, iar Camera Deputaților era decizională.
Și, împotriva voinței lui Iohannis și a copreședinților Alina Gorghiu și Vasile Blaga, am atacat Legea securității cibernetice la Curtea Constituțională. Legea genera obligația pentru oricine, de la un grup de WhatsApp până la companiile de telecomunicații, să pună la dispoziție orice înregistrare solicitată de ofițerii de informații, fără niciun mandat de la judecător”, a povestit Ludovic Orban.
La CCR, legea a fost respinsă, iar atribuțiile SRI nu au fost extinse.
Eșecul are o dublă responsabilitate
„Insuccesul ori succesul politic al unor formațiuni politice ori persoane, din cauza ori datorită SRI, reprezintă o temă permanentă în retorica publică, ce poate semnifica lipsa de asumare a deciziilor politice ori instituționale și a consecințelor acestora”, se mai precizează în comunicatul SRI.
„Caracterul de repetabilitate în spațiul public al limbajului suburban, la adresa Serviciului și a conducerii acestuia, determină prezenta reacție…”, au explicat reprezentanții agenției de informații.
Dar poziția instituției se sprijină pe un fundament fragil, cel al unei neîncrederi cronice a populației în SRI, una care vine din tenebrele evenimentelor din decembrie 1989, continuând cu contextul în care a fost înființat SRI, conflictul interetnic de la Târgu Mureș, din martie 1990, și cu legăturile primului director, Virgil Măgureanul, cu Moscova.
Niciodată, SRI nu a reușit să fie convingător în legătură cu percepția că este un continuator al fostei securități, să facă lumină în epoca Iliescu-Măgureanu și să se detașeze cu adevărat de viața politică românească.
Aici, trebuie făcută precizarea că implicarea serviciului în politică e impusă, în primul rând, de președinții României, comandanții militari supremi, care folosesc agenția și pentru a-și rezolva problemele ce țin de alegeri, de susținerea publică, de competitori și opozanți.
SRI, greșeală gravă
În lipsa unui control civil funcțional și transparent, în timp, implicarea serviciului în politică a devenit mai puternică și evidentă, generând tot mai multă neîncredere.
Astfel, s-a ajuns în situația în care SRI scrie editoriale pe rețelele sociale în care ceartă oamenii politici pentru criticile aduse, în timp ce se luptă de doi ani cu Călin Georgescu, un trădător și agent al unei puteri ostile României, și nu reușește să-i anuleze influența și să-i taie finanțările.
„Cred că SRI a comis o greșeală gravă. Un derapaj de la cadrul legal. Am avut o poziție politică, iar comunicatul se referă la spusele mele. SRI a intrat într-o polemică cu un lider politic. Și, într-adevăr, nu cu orice fel de om, ci cu un om care a criticat sistematic omnisciența, omnipotența și omniprezența serviciilor”, ne-a declarat Ludovic Orban, președintele formațiunii „Forța Dreptei”.
În emisiunea TVR, Ludovic Orban a afirmat că „serviciile i-au garantat lui Nicușor Dan că PSD va fi un partid de cursă lungă, care-şi va respecta înțelegerile cu actualul președinte…”, a declarat Ludovic Orban, în emisiune.
„Asta cred eu… Da, necunoscutul domn Ionescu (n.a. e vorba de generalul Răzvan Ionescu, director-adjunct al SRI) care conduce pe șestache, ilegal. E vina președintelui, dânsul conduce că e militar…”, a mai adăugat fostul prim-ministru al României.
Aceste referiri au provocat furia SRI, care susține că „în ceea ce privește conducerea interimară a instituției, aceasta nu este nici secretă, nici în afara legii. Și în niciun caz «pe șestache». Identitatea persoanei care asigură interimatul este publică, iar legalitatea exercitării funcției nu este o chestiune de opinie, ci conformă cu legea…”, se mai arată în comunicatul instituției.
A fost informat Nicușor Dan de comunicat?
Poziția SRI a declanșat critici și din partea altor oameni politici, provocând și o dezbatere pe rețelele sociale, mulți arătându-și nedumerirea față de gestul agenției.
„Dincolo de faptul scandalos de a-l lua la țintă pe Ludovic Orban, unul dintre puținii politicieni critici la adresa SRI, se vede că serviciul nu are exercițiul de a comunica public. Și când spun asta, mă refer la faptul că SRI a emis în ultimii zece ani atât de puține comunicate de presă, încât atunci când a făcut-o, a devenit aproape un eveniment…”, a anunțat și jurnalista Emilia Șercan, într-o postare făcută pe pagina ei de Facebook.
Ludovic Orban, în discuția cu SpotMedia.ro, susține că nu crede că președintele a fost informat despre faptul că SRI va da un astfel de comunicat.
„Asta e o instituție militară. În mod normal, ei ascultă de comandantul suprem. Dar e posibil ca, în cazul ăsta, să nu-i fi cerut acordul. Sau, dacă au cerut acordul, să nu-l fi cerut neapărat de la Nicușor Dan, ci de la un consilier prezidențial”, a explicat fostul lider PNL.
Jocurile de putere ies la suprafață
Poziția oficială a SRI e problematică și pentru că „cine se scuză se acuză”, cum a comentat Ludovic Orban comunicatul, care indică o criză puternică în interiorul agenției, cronicizată din cauza lipsei unui director civil și a contextului creat de atacurile hibride ale Rusiei.
Din păcate, Nicușor Dan nu a reușit să rezolve blocajul în care au intrat principalele agenții de informații din România, care se confruntă cu un mediu necunoscut - cel al războiului hibrid cu Rusia, pentru care nu s-au pregătit și de care au fost luate prin surprindere.
Șeful statului a evitat să numească directori la SRI și SIE, nu a avut capacitatea de a negocia cu partidele politice și nicio strategie de a-și impune voința în fața lor și, astfel, s-a pierdut într-un labirint al jocurilor de putere care ieri au izbucnit la suprafață.
