La Moscova ninge. Sunt zero grade Celsius. În Piața Lubianka, în apropiere de sediul FSB, fost KGB, monumentul Pietrei Solovetsky a fost îngropat în flori.
Agenții Kremlinului nu au reușit să le îndepărteze, fiind depășiți de numărul mare de oameni, care, peste noapte, au adus sute de buchete pentru a păstra vie memoria opozantului Alexei Navalnîi, ucis într-o închisoare din Siberia.
Piatra Solovetsky, adusă la Moscova din insulele cu același nume, aflate în nord, în Oceanul Înghețat, unde se afla un lagăr sovietic, a fost transformată într-un monument pentru a aminti generațiilor viitoare de cruzimea represiunii comuniste din perioada Uniunii Sovietice.
Eliminarea lui Alexei Navalnîi care a provocat firave încercări ale rușilor de a rezista în fața regimului opresiv al lui Vladimir Putin oferă „pietrei” o nouă semnificație.
„Ceea ce l-a făcut pe Alexei Navalnîi atât de periculos pentru Putin a fost faptul că a demontat cu dovezi minciunile Kremlinului. Acest lucru l-ar putea transforma într-un martir. E un risc uriaș pentru președintele rus cu doar o lună înainte de alegerile naționale, pe care vrea să le prezinte ca o validare națională a guvernării sale și o susținere necondiționată pentru războiul împotriva Ucrainei”, a scris jurnalistul Serge Schmemann, pentru New York Times.
Ucis cu premeditare
Deci teama lui Vladimir Putin față de Navalnîi a fost mai mare decât spaima de a-l transforma într-un erou.
Amenințarea opozantului era atât de înspăimântătoare pentru Kremlin încât și-a asumat posibilitatea apariției unor proteste.
Navalnîi a fost ucis cu premeditare. Să ne amintim faptul că în 6 decembrie, opozantul rus dispare vreme de două săptămâni, fiind mutat dintr-o colonie penitenciară în alta.
În perioada respectivă, nimeni n-a știut nimic de el, nici familia, nici avocații și nici activiștii pentru drepturile omului. A fost un fel de repetiție făcută de agenții Kremlinului pentru a analiza reacțiile de pe plan intern și internațional.
Pentru sistemul represiv, repetiția a dat rezultatele așteptate din moment ce două luni mai târziu Alexei Navalnîi a fost eliminat.
O planificare în care s-a ținut cont de toate amănuntele - camerele video n-au funcționat. A fost trimis la izolare cu două zile înainte, iar mai mulți prizonieri au spus că în penitenciar au sosit oameni din afară, cadavrul lui Navalnîi fiind de negăsit.
Conform datelor publicate de organizații de monitorizare a rețelelor sociale din Rusia, în jur de 400 de persoane au fost arestate în urma protestelor din marile orașe.
Poliția i-a reținut pe cei care au vrut să depună flori și să se reculeagă la diverse altare improvizate în memoria lui Alexei Navalnîi.
Până acum, nu există indicii că se pregătesc sau sunt în desfășurare marșuri și proteste de amploare.
Noua ideologie a Rusiei
Sunt zeci de milioane de ruși care înțeleg ce se întâmplă, care simt cum, zi după zi, regimul politic al lui Putin devine tot mai apăsător, corupt și violent.
Dar de aici și până la coagularea unei mari revolte împotriva regimului e o cale lungă, una care nu poate fi străbătută în actualul context în care întreaga societate e controlată, divizată și înspăimântată.
Multă vreme, în lipsa unei ideologii, Vladimir Putin a fost obligat să mimeze democrația.
Rusia are Parlament, Constituție, sistem juridic, presă, organizații neguvernamentale.
Autoritarismul a fost impus și justificat ca o formă de patriotism, fiind vândut rușilor ca un proiect național de reconstrucție a influenței globale, pierdute în urma prăbușirii Uniunii Sovietice.
Invadarea Ucrainei a reprezentat forma supremă de a demonstra lumii noua forță a Rusiei.
Deși eșecurile militare și prelungirea războiului au anihilat orice legături politice, economice și sociale cu Occidentul, în Rusia s-a format un curent de opinie care susține violența, imperialismul și noul naționalism promovat asiduu de Kremlin.
Vladimir Putin a încurajat dezvoltarea unei noi culturi a războiului și a patriotismului militar, la umbra cărora a dezvoltat un sistem represiv eficient.
Putin își asumă tot mai multe riscuri
Kremlinul, astăzi, nu mai acceptă nicio altă opinie, nu suportă competiția politică sau orice formă de protest. A anihilat toate posibilele pericole pentru Putin, eliminând toți opozanții, de la fostul său asociat Evgheni Prigojin, fondatorul mercenarilor Wagner, și până la Alexei Navalnîi, ultimul contestatar asumat al actualului președinte.
Fiecare rus știe astăzi că protestul îl va duce foarte aproape de moarte.
Cu rețelele sociale aflate sub controlul FSB, cu telefoanele urmărite, cu o presă monitorizată atent, rușii au două posibilități: să se supună sau să fugă din țară.
„Este general acceptat faptul că dictatorii preferă să evite măsuri extreme, pentru că dacă-l ucizi pe liderul opoziției, va exista agitație în mass-media internațională, guvernul va fi în centrul atenției, vor exista reacții. Așa că preferă să acționeze cu mai multă grijă: să bage oamenii la închisoare, să confiște proprietățile, să recurgă la cenzură și o mare varietate de metode pentru a suprima opoziția, dar fac toate acestea într-un mod puțin vizibil”, a declarat Erica Frantz, profesor la Universitatea de Stat din Michigan, pentru Meduza, o publicație independentă din Rusia, etichetată de Kremlin ca „agent străin”.
„Dar timpul trece și, în multe dictaturi, liderii încep să acționeze mai hotărât pentru că înțeleg că au scăpat deja fără consecințe grave la adresa lor. În dictaturi, evenimentele prea zgomotoase pot provoca proteste - acest lucru s-a întâmplat în Rusia. Dar, odată ce dictatorii își dau seama că nu există reacții majore de care să se teamă, își asumă tot mai multe riscuri pentru a-și consolida puterea”, a subliniat politologul american.
O luptă pe două fronturi
Vladimir Putin e prins între ciocan și nicovală. Orice semn de slăbiciune va da apă la moară celor din cercul său de putere, care vor să-i supraviețuiască în cazul prăbușirii regimului.
Și orice manifestare violentă a autorității, pe lângă descurajarea inamicilor din umbră, vine cu mărirea tensiunilor sociale interne și creșterea presiunii internațională asupra Rusiei.
Rușii nu au cum să pornească o revoltă majoră, acum, în mijlocul iernii. Nu au cum să se organizeze și să creeze un curent de opinie contrar, mai puternic decât cel propagat de la Kremlin. Dar înrăutățirea calității vieții, frigul, prăbușirea economiei, o posibilă nouă mobilizare militară și nemulțumirile etnice vor săpa în continuare la temelia regimului dictatorial.
Chiar dacă, prin cucerirea localității Avdiivka și criza de muniție înregistrată de ucraineni, Putin a reușit să întoarcă soarta războiului, e doar o chestiune de săptămâni, cel mult luni, până când forțele Kievului își vor reveni, susținute de Occident, iar presiunea militară asupra rușilor va crește din nou.