- Grupul Wagner a fost o armată care putea îndeplini misiuni neoficiale, astfel încât liderul de la Kremlin să nu aibă nicio responsabilitate juridică sau politică.
- Președintele rus s-a bazat, la început, pe ministrul Apărării Serghei Șoigu și pe șeful Statului Major Valeri Gherasimov că vor duce la îndeplinire planul rapid de decapitare a guvernului ucrainean.
- După prăbușirea ofensivei și retragerea de pe frontul de nord, Vladimir Putin l-a introdus în scenă pe Evgheni Prigojin, miliardarul de casă, omul care-i rezolva problemele murdare.
- În schimbul eliberării și a ștergerii cazierului, un condamnat semnează un contract cu Wagner pentru o perioadă de șase luni petrecută pe front.
- Evgheni Prigojin a luat pe cont propriu ofensiva de pe linia Bahmut, folosind noii recruți și sperând să-i facă cadou lui Putin o victorie ușoară și cu importanță strategică.
Marat era poreclit ‘Bunicul’. La momentul semnării contractului avea 48 de ani, iar jurnalistele Ksenia Bolșakova și Alexandra Jousset, care l-au intervievat pentru documentarul „Wagner, armata din umbră a lui Putin”, spun că a fost printre primii 400 de mercenari ai grupului, când, în anul 2015, a intrat în rândurile armatei private a lui Evgheni Prigojin.
Misiunea lui și a colegilor săi era aceea de a promova interesele Rusiei, participând la luptele în care se implicau trupele miliardarului rus.
Marat Gabidullin e un veteran Wagner care și-a scris memoriile, cartea a apărut și în limba română, la Editura Corint.
Povestește că s-a înrolat pentru bani. Salariul mediu în Rusia era de 400 de euro, pentru perioada de instrucție primea 950 de euro pe lună, iar în misiuni, între 1.500 și 1.800 de euro.
Nu avea asigurare. În caz de deces, familia lui nu primea niciun ban, dar mercenarul spune că ajunsese, totuși, să câștige până la 3.000 de euro pe lună datorită primelor pentru îndeplinirea obiectivelor de luptă.
Pentru Putin, Grupul Wagner a reprezentat o armată aflată la dispoziția sa, care putea îndeplini misiuni neoficiale, astfel încât liderul de la Kremlin să nu aibă nicio responsabilitate juridică pe plan internațional, dar nici în fața familiilor celor uciși în lupte.
A folosit astfel de trupe neoficiale, începând cu 2014, atunci când a creat conflictul din estul Ucrainei, ocupând teritorii sub pretextul că minoritatea rusă se afla în pericol.
De atunci, Grupul Wagner a fost implicat în misiuni de luptă în Siria, unde Putin l-a ajutat pe Bashar al-Assad, un alt dictator, să rămână la putere, atacând și distrugând forțele de opoziție.
Wagner s-a implicat și în confruntările tribale din Libia, încercând să preia controlul țării și al rezervelor petroliere.
O competiție internă
Putin a folosit armata sa privată pentru a-și extinde influența dincolo de granițele Rusiei, dar după invadarea Ucrainei situația s-a schimbat radical.
În primă fază, președintele rus s-a bazat pe ministrul Apărării Serghei Șoigu și pe șeful Statului Major Valeri Gherasimov că vor duce la îndeplinire planul rapid de decapitare a guvernului ucrainean, oferind Kremlinului controlul țării.
Dar rezistența forțelor Kievului i-a surprins pe liderii ruși, care au intrat într-o spirală a eșecurilor militare.
După prăbușirea ofensivei și retragerea de pe frontul de nord, Vladimir Putin l-a introdus în scenă pe Evgheni Prigojin, miliardarul de casă, omul care-i rezolva problemele murdare. A făcut-o pentru a le da o lecție generalilor, pentru a-i ține sub control, dar și pentru a crea competiție, astfel încât să intensifice presiunea pe armată ca să obțină o mare victorie cu orice preț.
În urmă cu jumătate de an, concomitent cu declanșarea unei ofensive a Grupului Wagner în direcția localității Bahmut din regiunea Donețk, Evgheni Prigojin a pornit într-un turneu prin mai multe închisori din țară pentru a recruta prizonieri.
La vremea respectivă părea o idee bună. Zeci de mii de infractori se aflau după gratii și nu făceau nimic, în timp ce forțele Rusiei intraseră în criză de soldați.
În schimbul eliberării și a ștergerii cazierului, un condamnat semna un contract cu Wagner pentru o perioadă de șase luni, petrecută în rândurile acestei armate.
La prima vedere, suna bine. Persoane care aveau de ispășit ani grei de temniță pentru infracțiuni cu violență, inclusiv crime, aveau șansa să devină oameni liberi după jumătate de an petrecută pe front.
Campania de recrutare a avut succes, iar în laboratoarele Kremlinului câțiva strategi și-au frecat mâinile de mulțumire - găsiseră o sursă ieftină de recruți, unii duri, cruzi și motivați să lupte în prima linie.
4.500 de soldați Wagner au murit în jurul Bahmut-ului în ultimele două luni
Evgheni Prigojin a luat pe cont propriu ofensiva de pe linia Bahmut, folosind noii recruți și sperând să-i facă cadou lui Putin o victorie ușoară și cu importanță strategică, astfel încât influența lui să crească pe lângă liderul de la Kremlin.
De șase luni se chinuie miliardarul să cucerească localitatea din regiunea Donețk. Până la urmă, mercenarii lui au primit și sprijin din partea armatei regulate, dar tot n-au reușit să obțină victoria.
Peste 30.000 de mercenari ai Grupului Wagner au fost scoși din luptă în urma rănirilor și a morții. 9.000 dintre ei au fost uciși în confruntările din jurul Bahmut, jumătate, doar în ultimele două luni, arată un raport dat publicității de Departamentul Apărării din SUA.
„Credem că Grupul Wagner continuă să se bazeze foarte mult pe acești condamnați în luptele de la Bahmut și nu sunt semne că situația se va schimba în zilele următoare”, a declarat John Kirby, reprezentant al Pentagonului, citat de Washington Post.
Dar dezastrul de pe front, înregistrat de armata Rusiei, a provocat tensiuni între Grupul Wagner și Ministerul Apărării.
Șoigu și Gherasimov, înjurați și acuzați de trădare
Evgheni Prigojin i-a criticat pe liderii militari din Rusia într-o serie de mesaje audio, publicate pe Telegram, acuzându-l pe Valeri Gherasimov, șeful Statului Major, actualul comandant al operațiunilor militare din Ucraina, că a blocat cererile de muniții și provizii solicitate de luptătorii săi pentru a încerca să distrugă Grupul Wagner, "ceea ce poate fi echivalent cu trădarea”, a spus el.
„O grămadă de oficiali din armată au decis că acești oameni vor muri că așa vor ei, fără să le pese”, a spus Prigojin într-un mesaj audio dur, presărat cu mai multe înjurături la adresa celor din Ministerul Apărării.
Într-un comunicat, Serghei Șoigu a prezentat transferurile de muniție către Grupul Wagner.
"Încercările de a provoca fisuri în mecanismul de cooperare și sprijin între unitățile forțelor rusești sunt contraproductive și nu fac decât să ajute inamicul", se anunță în documentul oficial, publicat ca răspuns la acuzațiile lui Prigojin.
Dar tensiunea dintre cele două tabere nu mai poate fi ascunsă. Miliardarul s-a poziționat ca un critic al lui Șoigu și Gherasimov. Nu e clar dacă e un joc pe care Prigojin îl face cu voie de la Putin, dar în mod sigur, președintele rus e beneficiarul acestei crize care-l menține la putere.
Presiunea lui Prigojin asupra generalilor îi blochează pe aceștia să poată dezvolta o strategie de îndepărtare a lui Putin de la putere. Grupul Wagner poate fi folosit împotriva lor.
Dar Prigojin, în timp, poate deveni el însuși o amenințare pentru Putin, deși acesta din urmă îl ține în lesă cu posibilitatea de a le da undă verde militarilor să se descotorosească de el.
Prigojin îi aduce mulți bani lui Putin
Mecanismul ingenios de apărare, dezvoltat de liderul de Kremlin, blochează însă orice evoluție pozitivă în rândurile forțelor ruse, preocupate într-o importantă măsură să se războiască între ele.
Cotidianul Financial Times a relatat că firma Evro Polis, controlată de Prigojin, care a primit concesiuni energetice în Siria în schimbul recapturării câmpurilor petroliere controlate de ISIS, a avut un profit de peste 90 de milioane de dolari în 2020, deși SUA impusese sancțiuni companiei încă din 2018.
Societăți mai mici, controlate de Prigojin, precum M Invest, ce administrează câteva mine de aur în Sudan, și Mercury LLC, o companie petrolieră siriană, continuă să adune profituri de milioane de euro.
Investigația publicată de Financial Times arată că sancțiunile occidentale nu au reușit să blocheze afacerile celor care finanțează Rusia.
Acest fapt sugerează că proprietarul Grupului Wagner are o legătură privilegiată cu liderul de la Kremlin, se bucură încă de protecția lui Putin pentru că reușește să aducă bani într-o economie de război suprasolicitată.
În acest triunghi al puterii format din Putin, Șoigu-Gherasimov și Prigojin se ascund tensiunile dintre oamenii forte de la Kremlin, incapacitatea armatei ruse, dar și cheia evoluțiilor politice viitoare.
„Tabăra de antrenament a militarilor aflați sub contract era un adevărat furnicar. Nimic nu amintea de disciplina care domnește în armată. Oamenii alergau în toate direcțiile. Unii luptători își reluau serviciul după o vacanță prelungită, alții se întorceau din misiune. Se certau pentru cele mai bune paturi din corturile militare. Fiecare era pe cont propriu. Nimeni nu dădea ordine, nimeni nu le primea”, descrie Marat Gabidullin, în cartea „Memoriile unui mercenar din Grupul Wagner”, cum se desfășura viața într-o tabără de antrenament din armata lui Prigojin.